Mai nou, se caută soluții noi pentru a putea elimina pe cât se poate gravele problemele pe care fermierii le întâmpină anual din cauza secetei. Este vorba de o investiție care are drept scop „stimularea precipitațiilor“. Proiectul se află însă doar pe hârtie, iar ministrul agriculturii recunoaște că „încă nu există conturate soluțiile din punct de vedere științific“.
Pe alt plan, s-a început deja dezvoltarea sistemului antigrindină, iar până la sfârșitul anului vor exista 60 de puncte de lansare din trei puncte de comandă operaționale, în Muntenia, Transilvania și Moldova. La 15 aprilie vor fi 34 de puncte de lansare operaționale, acum sunt 23 și vor mai fi terminate 11, iar până la sfârșitului anului încă 26. Astfel va crește suprafața protejată de la 280.000 de hectare la 500.000 de hectare. Anul viitor se va ajunge la 835.000 de hectare protejate. Totodată, se va începe și cu stimularea precipitațiilor, dar aceasta este o etapă mai dificilă și încă nu sunt clar conturate soluțiile din punct de vedere științific. Dezvoltarea unor tehnologii de stimulare a precipitațiilor ar însemna costuri de 4-5 ori mai mici pe tona de apă decât irigațiile tradiționale.
*Ploaie artificială contra secetei
Conceputul de „ploaie artificială“ nu este unul nou pentru țara noastră. Provocarea ploii artificiale din nori de grindină la un cost rezonabil și fără impact riscant asupra mediului a fost propusă pentru prima dată în 2007. Numai că pentru a trage o rachetă antigrindină, trebuie să existe un raport de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), ceea ce înseamnă ca aceasta trebuie să-și asume responsabilitatea pentru o eventuală prognoză greșită.
România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est și est a țării, conform rapoartelor internaționale relevante și analizelor efectuate de Administrația Națională de Meteorologie.
Seceta, inundațiile și alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică în pofida existenței potențialului din agricultură.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU