Suntem în plin sezon de recoltare diverselor soiuri de cireșe. România este printre primele țări din Europa la producția de cireșe. În județul Neamț se fac pregătirile pentru înființarea primei livezi ecologice de cireș, pe o suprafață de 30 hectare. Livada se va înființa în satul Cuci, comuna Bozieni.
În țara noastră se cultivă atât soiuri românești de cireșe, cât și străine, adaptate condițiilor climatice și pedologice ale zonei. Cele mai căutate și apreciate cireșe sunt soiurile noi, cu fructe mari, dulci, gustoase, colorate și cărnoase. La export, aceste sunt cele mai căutate cireșe, prețul cel mai bun ajunge și la 10 euro pe kilogram.
În noua alocare financiară europeană, sectorul pomicol beneficază de fonduri substanțiale, valorea proiectelor fiind cuprinsă între 100.000 și 900.000 euro. Banii europeni se dau pentru înfiinațarea de livezi noi, procesarea și comercializarea fructelor.
Câștig de 50.000 euro/ha
Investiția într-un hectar de cireși ajunge la 20.000 de euro în sistem intensiv, cu irigații prin picurare. Dacă se adaugă și plasa care apără pomii de grindină, atunci fermierii trebuie să mai scoată din buzunar între 8.000 și 12.000 de euro pe hectar. Prețul depinde și de condițiile pe care le are fermierul.
În general, o livadă de cireși intră pe producție în al treilea sau al patrulea an. Dar au apărut soiuri noi de cireși care încep să rodească chiar din al treilea an. Producția care se poate realiza este de la 15 până la 30- 35 de tone pe hectar, în funcție de intensivitate. Cu un prețul mediu de 5-6 lei pe kilogram cât avem acum, veniturile pe care le aduc cireșele pornesc de la 20.000 și pot ajunge până la aproape 50.000 de euro/ha.
Programul de reconversie pomicolă va veni în sprijinul celor care vor înființa livezi cu multe facilități, cu material săditor bun și eficient.
Chiar dacă livezile de cireși sunt profitabile, fermierii încă mai preferă prunii și merii. Statisticile privind patrimoniul pomicol arată că majoritatea producției de fructe în România se bazează pe prun si pe măr. Iată cum arată structura speciilor pomicole: 44% prun, 42% măr, 5% cireș și vișin, 3% păr, 2% cais, 2% piersic, câte 1% nuc și alte specii pomicole, sub 1% arbuști fructiferi. E de presupus că, după noile finanțări europene alocate sectorului pomicol, pomii din acest ”clasament” să se repo-ziționeze.
Tina CONDREA