Buruiană tămăduitoare pentru tuse și reumatism, întăreşte imunitatea
Cunoscută din timpuri străvechi pentru calitățile sale terapeutice, patlagina crește spontan pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în pășuni și luminișuri, pe câmpie, la deal și la munte. Pătlagina este planta-miracol, care se poate fi găsită în orice grădină. Este cunoscută popular drept iarbă grasă, iarba bubei sau mama pădurii. Pătlagina este o plantă erbacee uşor adaptabilă la diverse condiţii de sol, umiditate, temperatură, lumină. Nu este o plantă pretențioasă, poate fi găsită și iarna, cu frunza tot verde, sub stratul gros de zăpadă. Frunzele se recoltează din iunie până în septembrie, preferabil înainte de deschiderea florilor, apoi se ususcă şi se folosesc la prepararea de remedii calmante, aplicate de obicei extern. Din ele se mai prepară şi infuzii, extracte lichide şi capsule. Pătlagina poate fi folosită sub diverse forme, însă ceaiul este cel mai des utilizat. Planta poate fi folosită şi în stare crudă. Frunzele, mugurii şi florile sunt comestibile şi pot fi preparate proaspete sau gătite în diverse modalităţi. În casă, din frunzele plantei se pot prepara siropuri, cataplasme sau tinctură Planta care lecuieşte bubele În vechime, patlagina era folosită cu succes ca leac pentru înţepăturile insectelor şi muşcăturile de şarpe. La ţară, oamenii puneau frunzele zdrobite direct pe rană atunci când se accidentau în sapă sau cuţit, dacă aveau băşici, sau le foloseau pentru ameliorarea mâncărimilor cauzate de ciupiturile de insecte. Este un remediu natural ce calmează urzicăturile şi usturăturile cauzate de arsurile de soare şi vindecă repede tăieturi şi răni. Se spune că dacă o broască este muşcată de păianjen se grăbeşte la pătlagină, căci aceasta o vindecă. Astăzi, patlagina a devenit un ingredient aproape de nelipsit din siropurile care combat tusea. Specialiştii spun că de la pătlagină se folosesc frunzele deoarece acestea conţin vitamine esenţiale precum: vitamina A, vitamina C şi vitamina K. Frunzele de pătlagină mai şi calciu, fier, magneziu, zinc şi tanin. Frunzele de pătlagină se utilizează sub formă de infuzie, cataplasme sau unguent. Pătlagina are efecte deosebite şi în diaree, astm, bronşită, hipertensiune arterială, reumatism, stomatite, ateroscleroză şi hemoragii. La nivel extern poate trata abcese, herpes, bube, tăieturi şi furuncul. Pentru tusea seacă sau durerile în gât şi în piept se utilizează ceaiul de pătlagină.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU