Dacă ne raportăm la primii ani de după 1990, schimbarea este majoră. Treptat-treptat, s-a renunţat la cereale în favoarea plantelor tehnice. A reapărut în cultură floarea soarelului, care fusese interzisă de prin anii 1977-1978. Sfecla de zahăr a câștigat teren, suprafața maximă fiind semănată anul trecut. Acum, avem o scădere de 350 hectare.
Pe ogoarele nemțene a prins rădăcini o cultură nouă, cea de rapiţă. Din păcate, vremea din toamna trecută a dijmuit serios cultura de rapiță, fiind calamitată în procent de aproape 45 la sută. În primăvară, pe acele suprafețe s-au semănat alte culturi.
Scăderi la unele culturi, creșteri la altele
„Jocul” se face acum între principalele culturi, în sensul că scade una, creşte alta. Dar nu este vorba de suprafeţe prea mari. Cum, de altfel, s-a întâmplat și în campania de însămânțărilor din această primăvară.
O primă concluzie: avem scăderi de suprafeţe însămânțate cam la toate culturile agricole, cu excepţia celei de soia. Diminuări care, adunate, se regăsesc la alte culturi.
Numai că, în această primăvară, ”economia” de teren se regăsește la o singură cultură: plantele de nutreț! Față de anul trecut, acum s-a semănat cu aproape 7000 ha. Semn că sectorul zootehnic se extinde. Ca urmare a facilităţilor financiare acordate producției agricole integrate.
Tina CONDREA