*O cultură foarte avantajoasă * „Ruda săracă“ a porumbului este valoroasă nutrițional
Sorgul devine tot mai important, putând fi o alternativă bună la cultura porumbului în zonele secetoase. Sorgul are capacitatea să reziste la temperaturile ridicate din timpul verii, oferind chiar producții mari și în condiții de stres hidric.
Din păcate, în agricultura nemțeană, suprafețele cultivate cu sorg au oscilații foarte mari, fiind în scădere în ultima vreme. În anul 2012 cu sorg au fost cultivate aproape 260 ha, în 2013 se ajunsese la 635 ha. După asta, urmează o scădere vertiginoasă a suprafețelor cultivate cu sorg. Astfel, în anul 2014, s-au cultivat 140 ha, anul trecut au fost 38 ha, iar acum s-au semănat în jur de 80 ha.
Asta în condițiile în care sorgul este o cultură foarte avantajoasă, întrucât se poate semăna pe soluri mai slabe, cu fertilitate mai scăzută. Mai are un atuu, deloc de neglijat: nu se fură recolta! Și nici n-o atacă mistreții.
*Valoros din punct de vedere nutrițional
Sorgul este „ruda săracă“ a porumbului, fiind cultura spre care specialiștii își îndreaptă atenția. Sorgul sporește valoarea nutritivă a pâinii, salatelor și supelor. Este apreciat de nutriționiști, deoarece furnizează un număr aproape dublu de proteine, comparativ cu orezul. Cu o valoare nutritivă apropiată porumbului, boabele de sorg au o largă întrebuințare în alimentația taurinelor la îngrășat și a păsărilor. Fânul de sorg este superior calitativ celui de porumb, deoarece conține cantități mari de săruri de calciu, fosfor și caroten.
Boabele de sorg reprezintă o alternativă la porumb în alcătuirea rețetelor de nutrețuri combinate, pentru că au proprietăți nutriționale asemănătoare. Trebuie subliniat conținutul mai mare în amidon, asemănător cu cel al orzului sau ovăzului, iar în ceea ce privește conținutul de grăsimi sorgul are valori apropiate cu cele la porumb. Sorgul zaharat însilozat, mai ales în regiunile aride, poate depăși potențialul de producție al porumbului.
Sorgul se folosește și în alimentația umană sub formă de făinuri și grișuri, în industria berii și a sucurilor, a medicamentelor și în obținerea de alcool. Sorgul zaharat reprezintă interes și pentru fermierii care sunt interesați de producția de biogaz și bioetanol. Datorită producțiilor mari de masă verde și a conținutului ridicat de zaharuri, procesele de fermentație se derulează ușor și reprezintă o sursă mai bogată de materie primă pentru această ramură a industriei decât porumbul.
*Sorgul suportă cu ușurință arșița
Tehnologia de cultură a sorgului este relativ simplă, asemănătoare cu cea a porumbului. Cu sorgul mergi la sigur, chiar și în cei mai secetoși ani. Sorgul suportă cu ușurință arșița.
Pretențiile față de sol sunt ceva mai mici decât la porumb, se comportă bine pe solurile nisipoase și sărăturate cu o fertilizare chimică adecvată. Un alt mare avantaj al culturii de sorg este necesarul redus de input-uri, în special de îngrășăminte. Sorgul are nevoie de cantități mici de fosfor și potasiu. Necesarul de azot este ceva mai ridicat, dar oricum mai redus față de porumb.
Ca plante premergătoare, sorgul preferă culturile prășitoare, care lasă terenul curat. După sorg nu se pot cultiva cereale de toamna, pentru că are o acțiune nefavorabilă, epuizând terenul în apă și substanțe nutritive. După sorg se vor semăna numai culturi de primăvară: leguminoase pentru boabe, ricin, floarea soarelui, porumb.