Socul a fost introdus în cultură relativ recent. Este o plantă care se pretează foarte bine pentru producția bio, întrucât nu este pretențioasă și nici sensibilă la boli și dăunători. Se cultivă pentru fructe și flori. Florile au un miros caracteristic, plăcut, iar din ele se extrag arome utilizare la amestecuri de băuturi, dar sunt folosite și ca plante medicinale, mai ales pentru ceaiuri de slăbit. Fructele de soc conțin 51-93 mg vitamina C, vitamina A, proteine, săruri, minerale. Din ele se prepară suc, sirop, jeleu și o dulceață excelentă.
Dincolo de aceste caracteristici nu este de neglijat nici profitul pe care îl poate aduce o asemenea cultură. Nu este deloc pretențios la soluri. Este recomandat să i se aplice îngrășământ natural adică bălegar de vacă, de oaie sau de cal. Pentru suprafețele ecologice se poate obține și subvenție pentru acest tip de cultură.
* Socul, creștere rapidă
Socul crește rapid în tinerețe. Lăstarii apăruți din colet, la plantele tinere, ating lungimea de peste 70 cm încă de la sfârșitul lunii aprilie, depășind ca ritm de creștere lăstarii celorlalte specii pomicole. Îi priesc solurile umede, bogate și zonele însorite sau foarte ușor umbrite. Astfel se explică apariția sa spontană în jurul izvoarelor sau fântânilor, pe laturile grădinilor de legume bine udate, de-a lungul canalelor naturale pe unde se scurg apele pluviale.
Socul este o plantă foarte precoce. Înflorește și fructifică din anul al doilea de la plantare. O tufă viguroasă poate produce până la 100 de kilograme de fructe. Fiind grupate în capitule mari, fructele se recoltează foarte ușor, dar trebuie avut grijă la pătarea mâinilor, deoarece, dacă sunt prea coapte, se strivesc ușor.
*Socul, bun în curele de slăbire
Florile, dar mai cu seamă fructele de soc au o valoare medicinală confirmată în timpurile moderne și binecunoscută în vremurile îndepărtate. Farmacia naturistă afirmă cu tărie că extractul de fructe de soc este un concurent redutabil al medicamentelor antivirale.
Preparatele din boabe de soc ajută la vindecarea bolilor degenerative, au un rol dovedit în prevenirea bolii canceroase, combaterea tumorilor benigne și, conform unor cercetări de dată recentă, prelungesc tinerețea biologică. Florile uscate și transformate în pulbere se infuzează, ceaiul rezultat având calități terapeutice remarcabile în tratarea reumatismului articular, a rinitelor, a abceselor dentare, a foliculitei sau a conjunctivitei.
Din fructele de soc ajunse la maturitate se extrage o tinctură recomandată în tratarea unor afecțiuni foarte diverse. Bine dozată, vindecă boli ale pielii cum sunt acneea, psoriazisul, sclerodermita, dermatoza alergică.
Pentru curele de slăbire și combaterea obezității, administrarea tincturii de soc se asociază cu un regim alimentar din care sunt complet excluse carnea și prăjelile, precum și produsele cu aditivi alimentari cum sunt zahărul sau margarina. Tinctura este recomandată femeilor care au fost depistate cu chisturi ovariene, fibroame uterine sau mastoze.
Din doi pumni de scoarță de soc fiartă într-un litru de apă, care se filtrează după răcire, se prepară un decoct recomandat pentru ameliorarea retențiilor de urină, a colicilor renale și a gutei.
Este interzisă consumarea fructelor verzi, necoapte. Nu este permisă consumarea produselor sau extractelor din soc pentru femeile gravide sau care alăptează.
Tina CONDREA