Idei de afaceri: porumb pentru mălai

*Boabe intens colorate, care se pretează măcinării
*Mămăliga: aliment tradițional, veritabil medicament
Pe vremuri, bunicii făceau mămăligă din porumbul numit cincantin, care era sticlos, cu bob rotund şi mic, un soi vechi, asemănător celui pentru floricele. Compoziţia mălaiului care era măcinat la moara cu pietre este diferită faţă de a mălaiului de azi. Era un mălai brut, care avea şi ţărîţe. Mămăliga se făcea greu şi de aici provine şi expresia că fata ma­re era bună de măritat când ştia să facă mămăligă. Mălaiul avea multe fibre, iar mă­măliga trebuia fiartă 40 de minute, timp în care se mes­te­ca temeinic. Mălaiul din acel soi vechi nu prea se mai găseşte. E pe cale de dispariţie. Acum oricine poate face mămăligă, fiindcă mălaiul se fierbe re­pede.
Acum, porumbul pentru mălai a devenit o alternativă reală pentru fermierii care doresc să obțină un profit mai mare. Pentru un mălai reușit este nevoie de un porumb cu boabe mai intens colorate și care se pretează procesării în mălai. Agricultorii trebuie să opteze pentru anumiți hibrizi de porumb, cum este porumbul sticlos aflat în portofoliile tuturor marilor producători de sămânță prezenți pe piața din România.
Efortul specialiștilor au făcut ca hibrizii de porumb sticlos să ajungă acum la aceeași producție cu porumbul obișnuit, iar boabele să se usuce mai ușor.
Tehnologia folosită pentru porumbul de morărit nu diferă foarte mult față de tehnologia porumbului obișnuit. Cu mențiunea că trebuie acordată o atenție eosebită folosirii fertilizanților naturali, fiind necesară și reducera unor tratamente fitosanitare.
*Mălaiul, „prietenul intestinului subţire“
Mălaiul este aliment și, deopotrivă, medicament aduce numai beneficii atât omului sănătos, cât şi celui care suferă de boli grave. Mălaiul este un înlocuitor de bază al produselor de panificaţie, numit de specialişti „prietenul intestinului subţire“. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă pentru hrănirea organismului şi curăţirea intestinelor. 
Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice. Ajunşi în sânge, se transformă în hidroxiacizi care îl vor purifica de substanţe toxice. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice.
*Mămăliga nu îngrașă!
Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, ajunse apoi a fi considerate hrana săracilor. Mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie.
Mămăliga reglează concentraţia de  glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând riscul de ateroscleroză şi de infarct. Mămăligă revitalizează funcţiile sexuale, în special feminine. Consum zilnic de mămăligă scade riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. Consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate.
Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pâine, iar mămăliga vârtoasă are jumătate din caloriile pâinii. Din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac. Pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou. Terapia a dat rezultate sute de ani. 
Tina CONDREA-ZĂPODEANU