Din acesta an, agrișul este „nominalizat“ în rândul speciilor pomicole pentru care se alocă fonduri europene. În plus, este și mai bine cotat, beneficiind de 8 puncte suplimentare, comparativ cu mărul, care are numai 4. Fermierii nemțeni sunt interesați de plantațiile de agriș. E drept pe suprafețe mai mici, fiind mai mult o cultură de grădină. Banii europeni pot face saltul de la grădină la livada.
Este motivul pentru care venim cu câteva elemente din tehnologia acestei plantații miraculoase pentru sănătatea omului. Butașii de agriș se plantează toamna, în lunile octombrie-noiembrie, sau primăvara devreme. Se va sapă o groapă de 50-50-40 cm, în care se va introduce 2-4 kg de gunoi grajd, 200-250 grame de cenușă de lemn și un kilogram de pământ negru. Înainte de plantare, rădăcina se fasonează. Planta prezintă o tufă de formă globuloasă și dispunerea densă a tulpinilor semierecte cu tendință de arcuire. Frunzele sunt de mărime mijlocie, de culoare verde aprins, cu luciu slab. Agrișul trebuie irigat în primii doi ani după plantare, pentru ca arbustul să dezvolte rădăcini puternice și să devină rezistentă la secetă, la fel ca și în cazul viței de vie.
Agrișul este sensibil la făinare, de aceea se recomandă ca, primăvara devreme, până la îmbobocire, să se aplice un tratament de zeamă bordeleză. După înflorire, când fructul este de mărimea unui bob de grâu, se mai aplică un tratament.
*Agrișele, efecte miraculoase asupra sănătății
Agrișul este o plantă cu multiple calități terapeutice. Fructele sale mici, de culoare roșie sau verde, cu efecte benefice asupra sănătății, fiind folosite în medicina tradițională de peste trei milenii.
Fructele de agriș conțin mai multe tipuri de acizi, cum este acidul citric, acidul malic, ideal în acidificarea urinei, și acidul tartric, celuloză, recunoscută pentru reglarea tractului intestinal, calciu, fier, fosfor, pectine, potasiu, sodiu, substanțe grase, zaharuri și vitaminele A, B1, B2, C, P. Conținutul de vitamina C din fructele de agriș este de 20 de ori mai mare decât în cazul portocalelor.
Pentru aceste calități, se recomandă utilizarea fructelor de agriș în tratarea afecțiunilor întregii familii, de la afecțiuni respiratorii, la cele care țin de absorbția vitaminelor, mineralelor și proteinelor din alimentația zilnică, afecțiuni ale ficatului sau vezicii biliare. De asemenea, consumul de fructe de agriș are efecte benefice asupra activității cardiovasculare, datorită conținutului de potasiu, crește puterea de concentrare, ajută în curele de slăbire și în creșterea fertilității feminine și protejării întregului aparat reproducător, datorită proprietăților antiinflamatorii. În plus, agrișele ajută la normalizarea valorii glicemiei, stimulând secreția de insulină, favorizează formarea globulelor roșii și ajută la întărirea unghiilor și dinților sensibili. Agrișele sunt puternic diuretice. Ele pot fi utilizate și în tratarea candidozei cronice, a infecțiilor bacteriene și parazitare, a răcelilor, dar și ca tonic în cazul stărilor de oboseală.
Ca și în cazul altor plante medicinale, și fructele de agriș trebuie consumate fără exces. În cazul unei cure, consumul nu trebuie să depășească 200 de grame pe zi, iar cura nu trebuie să depășească două săptămâni. Agrișele pot fi consumate ca atare, fie uscate sau congelate, fie proaspete, dar și sub formă de compot, peltea, dulceață sau suc.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU