Ricinul se cultiva pe suprafețe întinse înainte de 1990. Astăzi puțini sunt cei care au auzit de această plantă și mult mai puțini mizează pe înființarea unei culturi de ricin în câmp. Chiar dacă această cultură poate aduce profituri mari fermierilor.
Pentru înființarea unei plantații de ricin trebuie pregătit bine terenul, care necesită o arătură adâncă la 30-35 cm, discuire, la fel cum se procedează la porumb. În luna mai este perioada optimă în care se poate înființa plantația. Ricinul se poate planta pe orice tip de sol, această plantă are nevoie de o toamnă târzie pentru ca semințele să ajungă la maturitatea optimă de recoltare. Ricinul necesită temperaturi ridicate pe toată perioada de vegetație, fiind o plantă extrem de sensibilă la gerurile târzii de primăvară.
Solurile pe care se înființează plantații de ricin trebuie să fie fertile, bogate în substanțe nutritive, iar după plantare este necesar să se execute o prașilă mecanică dacă avem echipamentele necesare. Dacă nu, două prașile manuale sunt suficiente. Pe un teren fertil nu este nevoie de îngrășăminte și nici de irigare. Cerințele față de umiditate sunt moderate, datorită faptului că planta are niște rădăcinii puternic ramificate.
* Cărnirea plantelor
Secretul producțiilor ridicate este cărnirea plantelor, operațiune care constă în eliminarea manuală a mugurelui. Se efectuează când plantele au 4-6 frunze adevărate. Atunci se rupe cu mâna mugurele din capătul tulpinii (vârful vegetativ) fără a se atinge frunzele. În locul unui singur ciorchine central, la planta cărnită se dezvoltă în același timp 2-3 ciorchini, care cresc mai mari, au boabe mai multe și mai grele și se coc mai repede decât ciorchinii secundari de la plantele necărnite. Prin cărnire se asigură o coacere uniformă, care ușurează mult recoltarea.
Momentul optim de recoltare se stabilește în funcție de aspectul ciorchinelui, care trebuie să fie de culoare brun-cenușie, învelișul semințelor trebuie să fie uscat, iar sămânța să poată fi scoasă cu ușurință. Plantele de ricin pot fi recoltate atât manual, cât și mecanizat.
*Ricin, efecte terapeutice
Prin procesarea semințelor și obținerea uleiului de ricin – foarte căutat în industria farmaceutică și în cea cosmetică – profitul poate crește considerabil. Datorită acidului ricinoleic, uleiul obținut din semințele de ricin are proprietăți purgative, fiind folosit în acest scop de către medicina populară din timpuri străvechi. Acidul ricinoleic stimulează peristaltismul intestinal, producând purgație. În uz intern este indicat în caz de constipație, parazitoze intestinale, iar în uz extern pentru alopecie, bătături, negi, papiloame, veruci, acnee, ulcerații, cicatrici cheloide.
Însă trebuie o atenție deosebită: din cauza prezenței în compoziție a toxoalbuminei, ricina poate produce aglutinarea globulelor roșii, cauzând moartea! Consumul a câteva semințe de ricin neprocesate poate fi mortal.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU