Cornul este un arbust fructifer mult răspândit în flora spontană, având și o mare plasticitate ecologică. Florile sale sunt galbene, mici, înfloresc la mijlocul lunii martie.
Datorită aspectului deosebit, arbustul fructifer este folosită în scop ornamental în parcuri și grădini. Atenție! Cornul poate refuza să înflorească, dacă nu este îngrijit corect. Cu puțină atenție, putem elimina cauzele. Când este replantat, cornul își concentrează toate resursele asupra dezvoltării rădăcinilor, e posibil să nu înflorească deloc în acel an. Dacă fenomenul se repetă, alta este problema!
Cornul nu se plantează lângă grădina de legume, unde sunt folosite îngrășăminte, care se pot infiltra în apă și pot ajunge la rădăcinile cornului aflat aproape.
Dacă stă sub ramurile dese ale unui copac mai mare toată vara, conul nu va mai ofere florile sale galbene la începutul primăverii.
La cornul ornamental, tăierea ramurilor se face imediat după înflorire sau recoltarea fructelor.
*Coarne, efecte terapeutice
De la corn se utilizează lemnul pentru diverse articole decorative, scoarța, frunzele și fructele pentru diferite preparate medicinale sau alimentare. Scoarța uscată și măcinată se folosește în decoct contra diareii, febrei sau erizipelului. Frunzele uscate recoltate primăvara la sfârșitul înfloritului și uscate se folosesc la ceai antidiareic. Fructele de corn sunt o adevărată comoară pentru sănătatea umană și se remarcă prin efectele antidiareice, cicatrizante, dezinfectante și astringente. Coarnele sunt o bună sursă de vitamine (A, B1, B2, C), dar și de minerale, pectine, tanin, acizi organici. Conțin potasiu, magneziu, fier și calciu – minerale foarte importante pentru menținerea sănătății. Consumate abuziv, coarnele pot provoca indigestii, balonări.
Consumate proaspete, coarnele au efecte tonice și energizante. Din fructe se face suc, compot, dulceață, gem, sirop, jeleu, marmeladă, vin, lichior, se folosesc la murături și drept condiment pentru preparatele culinare din carne și pește.
Sucul proaspăt de coarne diluat în puțină apă are efect vitalizant, iar siropul de coarne stimulează pofta de mâncare a copiilor.
*Plantația de corn, pe soluri improprii altor culturi
Pentru înființarea plantației se pot folosi și solurile improprii altor culturi. Cornul este inclus pe lista arbuștilor fructiferi pentru care se acordă finanțări europene cu 50% parte nerambursabilă. Pentru fermele mici, valoarea proiectelor poate se încadrează în sumele de 100.000 și 900.000 euro.
Cornul are un sistem radicular foarte puternic și adânc care îi dă o mare rezistență la secetă îndelungată. Cornul poate crește și sub formă de tufă cu 4-5 tulpini și formează o coroană globuloasă, rară, bine aerisită și luminată. Florile sunt mici, galbene și înfloresc primăvara devreme, înainte de înfrunzit. Fructele, coarnele, au culoare roșu-purpuriu, mai rar galben, ajung la maturitate în luna august, septembrie sau chiar octombrie la unele soiuri și cad ușor din pom.
Cerințele tehnologice și de mediu sunt asemănătoare cu cele ale arbuști fructiferi. Preferă lumina directă de pe terenurile însorite sau de la marginea pădurilor, a luminișurilor. Umiditatea mai ridicată pe scurtă durată este acceptată, dar suportă foarte bine seceta. Plantația dă cele mai bune rezultate pe solurile ușoare, reavăne, fertile cu un oarecare exces de calcar.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU