Cătina continuă să dețină un loc fruntaș din privința profitului obținut la hectarul de plantație, pe o piață tot mai aglomerată a culturilor agricole de nișă. La noi se găsesc două tipuri de cătină, albă și roșie. Calitățile nutritive, conținutul în vitamine și substanțe active este același. Cea albă este mai răspândită la noi, fiind mai rezistentă. Nu are dăunători și nu este pretențioasă nici la tehnologie. Cătina roșie nu se cultivă, ea se găsește doar în flora spontană.
Sunt în creștere suprafețele plantate cu acești arbuști miraculoși pentru sănătatea omului. În momentul de față deja sunt înființate 7,5 hectare de cătină ecologică în comunele Păstrăveni, Petricani și Dochia. În curs de înființare sunt alte plantații de cătină ecologică: 3 ha la Răucești și câte 20 hectare în comunele Dobreni și Mărgineni.
*Cultură mai puțin pretențioasă
Cultura de cătină albă nu este deloc pretențioasă și nu necesită mult timp pentru întreținere. Din punct de vedere vegetativ, cătina nu are vulnerabilități. Cultură se pretează la orice tip de teren, este utilizată în zonele de deal și de munte pentru a fixa terenul. Poate fi cultivată și în zone de umezeală excesivă, dar și în zone predispuse la secetă. Lucrările tehnologice sunt puține și constau în câteva tăieri efectuate manual. Odată intrată pe rod, plantația de cătină albă va face fructe timp de 25 de ani, fără mari eforturi de întreținere.
Până să ajungi să plantezi cătina ecologică, mai întâi trebuie pregătit terenul, „detoxifierea“ lui. Este vorba de perioada conversie, care, în cazul acestor culturi, durează 3 ani.
*Cătina, o mină de aur
Producătorii spun că fructele de cătină reprezintă o adevărată mină de aur. Industria alimentară urmărește înlocuirea vitaminei C sintetice cu vitamina C din sucul de cătină. Cătina conține mai multă vitamina C decât citricele. Tocmai de aceea, cătina este des întâlnită în industria farmaceutică și în cea a cosmeticelor. Persoanele pot să treacă peste gustul ei acru, dacă un amestec format din două părți de cătină și una de miere. Amestec ce devine un aliat adevărat în lupta cu bolile de sezon, datorită conținutului foarte mare de vitamine.
Acum, cultura de cătină poate fi înființată și cu fonduri europene nerambursabile alocate sistemului de agricultură ecologică.
*Cătina, efecte terapeutice
Cătina care crește în țara noastră are un conținut chimic de excepție, poate cel mai bogat din întreaga lume. Trebuie menționat că nicăieri în lume, nici varietatea naturală, dar nici soiurile ameliorate, nu au conțin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente. Vitaminizant de excepție, antioxidant redutabil și neîntrecut stimulator al sistemului imunitar, cătina are încă multe valențe necunoscute publicului larg.
Cătina are efect antioxidant, emolient, citoprotector, imunostimultor, vitaminizant, depurativ, antiinflamator, cicatrizant. Preparatele pe bază de cătină sunt recomandate în caz de: afecțiuni hepatite, răceli, viroze respiratorii, pojar, afecțiuni gastroduodenale, urticarii, eczeme, surmenaj, ulcer gastric, ateroscleroză.
Frunzele, scoarța, semințele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate extraordinare în scop medical și alimentar. Foarte apreciat este uleiul de cătină, fiind utilizat și în cazuri grave de arsuri termice și chimice sau afecțiuni ale pielii determinate de expunerea la iradieri.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU