În această primăvară, fermierii nemțeni au dublat suprafața cultivată cu muștar, ajungând la 250 hectare. Întreaga recoltă de muștar este destinată exportului și se vinde la preț foarte bun. Fermierii nemțeni au înțeles că muștarul este o cultură profitabilă, economic-financiar, dar și ca tehnologie agricolă. În plus, muștarul a fost inclus în lista culturilor verzi, pentru care se alocă o subvenție suplimentară.
Muștarul se cultivă pentru semințele sale bogate în ulei, care se folosește în industria conservelor, a margarinei, în industria farmaceutică. Turtele măcinate se folosesc la prepararea muștarului alimentar și în medicină.
*Tehnologie simplă, complet mecanizată
Muștarul are tehnologie simplă de cultură, fiind complet mecanizabilă. Nu este o plantă pretențioasă, dă rezultate și în anii secetoși, având perioada de vegetație scurtă, muștarul ajunge la maturitate înainte de a se instala seceta și arșița. Muștarul se poate cultiva în toate zonele pe sol mijlociu, bogat în humus, iar plantele premergătoare trebuie să lase terenul curat de buruieni. Nu este indicat să se semene după fasole, soia și floarea-soarelui, deoarece au o boală comună: putregaiul alb.
Muștarul se seamănă foarte timpuriu, folosind astfel apa acumulată în sol în perioada de iarnă. Arătura se face toamna, iar pământul trebuie bine mărunțit și nivelat pentru ca în primăvară pregătirea patului germinativ să se facă printr-o singură lucrare superficială.
Pentru întreținerea culturii de muștar, se recomandă o grăpare ușoară după răsărire, perpendicular pe direcția rândurilor și prașile atunci când distanța între rânduri este mai mare. Recoltarea are loc când silicvele se colorează brun, iar semințele sunt galbene. Nu este pericol de scuturare.
*Muștarul, cel mai vechi condiment
Muștarul este unul dintre cele mai vechi condimente, fiind al doilea cel mai popular condiment din lume după piper. Muștarul alb este mult folosit în alimentație, având și multe proprietăți terapeutice. Boabele de muștar conțin acizi grași esențiali omega-3 și omega-6, calciu, fibre, mangan, magneziu, fosfor, proteine, seleniu, zinc, uleiuri bune pentru organism, triptofan, antioxidanți, glucosinolați, cantități mari de izotiocianat de alil. Frunzele de muștar conțin fosfor, calciu, magneziu și vitaminele din complexul B, iar uleiul de muștar este bogat în vitaminele A, B3, B4, B6, D, E, K, P, substanțe glicozide, fitosteroili, substanțe volatile, clorofilă, acizi grași polinesaturați, acid linoleic, acizi grași esențiali omega-3, fier, zinc, magneziu, calciu, proteine.
Consumul muștarului este recomandat pentru sănătate. Nu are calorii și colesterol, dar conține proteine, calciu, magneziu și potasiu. Ca ingredient pentru multiple sosuri, muștarul se adaugă cu puțin înainte de a fi gata. Boabele de muștar sunt folosite la conservarea anumitor legume, dar și pentru a le da aromă. În combinație cu apa caldă, muștarul crește tensiunea arterială și duce la o mai bună circulație a sângelui. Se pot face băi de muștar în cazuri de răceală și tuse, având efect benefic și pentru tratarea migrenelor. Semințele au o acțiune laxativă.
Dintre cele 3 soiuri de muștar cultivate – muștar alb, galben-brun și negru – doar cel negru este indicat în curele terapeutice, având un conținut mai ridicat de elemente nutritive.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU