La Girov este înființată singura plantație de goji din Moldova, fiind realizată în sistem ecologic. Anul acesta a intrat pe rod. Motiv de bucurie pentru Nely Mihalache, cea care se ocupă de plantația de goji din Girov. Dar nu-i o bucurie deplină. „Deocamdată, nu avem posibilitatea de a procesa fructele de goji. Am fost nevoită să pun fructele proaspete în lada frigorifică și s-o trimit în Italia, la copii mei, Diana și Vicenzo. Ginerele Vicenzo este inginer horticultor de meserie, el a adus direct din Tibet arbuștii de goji pe care i-am plantat la Girov. Ar fi mult mai bine ca fructele de goji să fie procesate în țară, nu să le exportăm. De ce să cumpărăm produse de goji din China, când am putea să le obținem noi?…“
O plantație de goji poate supraviețui 25 de ani, dacă este bine întreținută și îngrijită. Practica a demonstrat că din trei kilograme de fructe proaspete se poate obține un kilogram de fructe uscate, iar din șase kilograme de fructe proaspete se poate obține un litru de suc de goji.
Fermierii nemțeni care doresc să dezvolte o afacere cu plantații goji pot obține acum fonduri europene prin noul PNDR. Chiar dacă goji încă nu este inclus în Catalogul național al soiurilor și nici în Legea pomiculturii, Autoritatea de management a decis că și pentru fructele de goji se poate calcula nivelul producției standard. Pentru a beneficia de finanțare europeană, goji va fi inclus în grupa „Fructe mici și bace“ din care fac parte coacăzele albe și roșii, zmeura, smochinele, cătina și afinele. Dar mai există un impediment. Pentru că nu este un arbust fructifer inclus în speciile din Legea pomiculturii, investițiile se pot face doar prin submăsurile privind investiții în exploatații agricole, instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea fermelor mici.
*Fructele goji, efecte miraculoase pentru sănătate și frumusețe
Denumite și elixirul tinereții, fructele de goji provin din Asia și, de-a lungul timpului, oamenii le-au folosit în tratamentul mai multor boli. Aceste fructe de culoare roșiatică sunt utilizate de mult timp în medicina tradițională pentru îmbunătățirea vederii, prevenirea diabetului, a hipertensiunii arteriale, întărirea sistemului imunitar și pentru a ameliora simptomele de oboseală.
Studiile au scos la iveală că fructele de goji aduc beneficii importante pentru sănătate, datorită conținutului ridicat de antioxidanți.
Fructele goji sunt și o sursă importantă de vitamina A. Testele au demonstrat că antioxidanții prezenți în goji anihilează efectele radicalilor liberi, prevenind bolile și îmbătrânirea. Printre beneficiile fructelor goji mai putem numi: echilibrează glicemia, ajută în cadrul dietelor de slăbit, remediu pentru durerile de cap, stopează tumorile, reduc efectul toxic al chimioterapiei, protejează ficatul, previn greața în cazul gravidelor.
Se pot consuma crude, gătite sau uscate și sunt folosite în ceaiuri, sucuri, vinuri și medicamente.
*Goji și cătina de garduri
În flora spontană din România se întâlnește una dintre cele două varietăți de arbuști care rodesc fructe goji: gărdurarița sau cătina de garduri, denumită științific Lycium barbarum. Conform Wikipediei, „cătina de garduri (Lycium barbarum, Lycium chinense) este numele comun a două specii foarte apropiate din genul Lycium. Mai este cunoscută și sub numele de goji. Această plantă perenă lemnoasă face parte din familia Solanaceae“. Să mai precizăm că din familia solanacee mai fac parte, dintre plantele cultivate, ardeiul, tutunul, petunia, regina nopții, pătlăgelele roșii, pătlăgelele vinete, cartoful. Dintre plantele din flora spontană mai regăsim din această familie mătrăguna, ciumăfaia sau păpălăul.
Ca de obicei, avantajul unei varietăți cultivate este că, de-a lungul a mii de ani de selecție, aceasta își îmbunătățește performanțele, în cazul fructelor goji fiind vorba despre numărul de fructe și de dimensiunea acestora.
Tot Wikipedia ne lămurește asupra originii acestei plante. „Nu se cunoaște cu precizie originea cătinei de garduri, habitatul său natural se găsește între Europa de sud-est și Asia de sud-vest. Una din zonele specifice de răspândire este Ningxia din China, de unde Lycium s-a răspândit ca plantă de cultură în întreaga Asie, în Europa, America de nord, Africa de nord și Australia respectiv Noua Zeelandă. În prezent planta este cultivată în multe regiuni ale lumii, însă numai în China este cultivată comercial“.
Dicționarul explicativ al limbii române face referire la o singură specie de gărduraiță, diferită de cele două pomenite anterior și, în plus, toxică. „Lycium halimifolium -Arbust spinos, otrăvitor, cu frunze lanceolate și flori roșii-violete, cultivat pentru a forma garduri vii“.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU