Sorgul are multe avantaje, fiind cultura cu care mergi la sigur, chiar și în cei mai secetoși ani. Boabele de sorg sunt o alternativă la porumb în alcătuirea rețetelor de nutrețuri combinate. Au proprietăți nutriționale asemănătoare, având un conținut mai mare în amidon, asemănător cu cel al orzului sau ovăzului. Sorgul se poate semăna pe soluri mai slabe, cu fertilitate mai scăzută. Mai are un atu, deloc de neglijat: nu se fură recolta! Și nici n-o atacă mistreții.
În agricultura nemțeană, suprafețele cultivate cu sorg au oscilații foarte mari, fiind în scădere în ultima vreme. Anul trecut s-au cultivat 160 hectare cu sorg pentru… mături. În comuna Gherăești putem vorbi de tradiție în cultura sorgului și în „manufacturarea“ lui. Că nu-i vorba doar de mături, ci și de alte împletituri din sorg. Cine trece prin zonă, vede, aproape la fiecare poartă, „mini-magazine“ cu mături și împletituri din sorg. Și nu numai!
*Varietăți de sorg
Sorgul este „ruda săracă“ a porumbului, fiind cultura spre care specialiștii își îndreaptă atenția. Sorgul sporește valoarea nutritivă a pâinii. Este apreciat de nutriționiști, deoarece furnizează un număr aproape dublu de proteine, comparativ cu orezul.
Pe lângă sorgul de boabe mai este și sorgul tehnic, folosit la confecționarea de mături, și sorgul pentru furaj, cum e iarba de Sudan, care este tot o varietate de sorg. Sorgul se folosește și în alimentația umană sub formă de făinuri și grișuri, în industria berii și a sucurilor, a medicamentelor și în obținerea de alcool.
Sorgul zaharat reprezintă interes pentru fermierii interesați de producția de biogaz și bioetanol. Datorită producțiilor mari de masă verde și a conținutului ridicat de zaharuri, procesele de fermentație se derulează ușor și reprezintă o sursă mai bogată de materie primă pentru această ramură a industriei decât porumbul.
Sorgul zaharat însilozat, mai ales în regiunile aride, poate depăși potențialul de producție al porumbului. De subliniat că sorgul are un conținut asemănător în amidon și celuloză ca la silozul de porumb, în schimb, datorită aportului de proteină brută, sorgul are calități nutritive superioare porumbului siloz.
*Tehnologia de cultură
Cultivarea sorgului este asemănătoare cu cea a porumbului. Se comportă bine pe solurile nisipoase și sărăturate, dar cu o fertilizare chimică adecvată. Patul germinativ trebuie să fie bine mărunțit și curat de buruieni, pentru asigurarea unui contact a boabelor de sorg cu pământul și o răsărire uniformă. Combaterea buruienilor se recomandă a fi efectuată pe cale chimică în preemergență și pe cale mecanică, sorgul răspunzând foarte bine la prășitul mecanic. Se recomandă tratamente pentru combaterea păduchelui verde al cerealelor.
Recoltarea sorgului pentru boabe se efectuează după maturitatea fiziologică a boabelor, sorgul nu prezinta risc de scuturare. Recoltarea sorgului zaharat pentru masă verde se realizează atunci când boabele sunt în stadiul de lapte-ceară sau ceară.
Substituirea totală cu sorg a porumbului din alimentația animalelor duce la scăderea productivității, cel mai bun dozaj în amestecul de nutrețuri fiind de 50% sorg și 50% porumb. În schimb, spre deosebire de porumb, sorgul prezintă în compoziție și substanțe specifice, unele constituind un dezavantaj, altele din contră. Spre deosebire de porumb, la sorg e prezent și taninul.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU