În județul Neamț, în această primăvară, cu muștar s-au cultivat 266 hectare, în creștere semnificativă față de anii precedenți. De remarcat că întreaga recoltă de muștar este destinată exportului, unde se vinde la preț foarte bun. Semn clar că fermierii nemțeni au înțeles că muștarul este o cultură profitabilă economico-financiar, dar și ca tehnologie agricolă. În plus, muștarul a fost inclus în lista culturilor verzi, pentru care se alocă o subvenție suplimentară. Muștarul este un excelent „îngrășământ verde“, o sursă importantă de nutrienți în agricultura ecologică.
Muștarul nu este o plantă pretențioasă, dă rezultate și în anii secetoși, având perioada de vegetație scurtă, muștarul ajunge la maturitate înainte de a se instala seceta și arșița. Nu este indicat să se semene după fasole, soia și floarea-soarelui, deoarece au o boală comună: putregaiul alb. Recoltarea are loc când silicvele se colorează brun, iar semințele sunt galbene. Nu este pericol de scuturare.
*Germenii de muștar, sursă de vitamine și enzime
Muștarul se cultivă pentru semințele sale bogate în ulei, care se folosesc în industria conservelor, a margarinei, în industria farmaceutică. Turtele măcinate se folosesc la prepararea muștarului alimentar și în medicină. O altă întrebuințare a boabelor de muștar este pentru obținerea germenilor. Germenii din semințe de muștar au gust ușor picant și se servesc cruzi, în combinație cu puțină miere de albine, în amestec cu alte verdețuri în salate sau ca ingredient în supe și preparate culinare din legume. Aceștia au un conținut bogat de vitamine (A, B1, B2, B12, C), enzime, proteine, clorofilă și minerale (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, fier, siliciu). Concentrația acestor elemente active din semințele de muștar crește în urma procesului de încolțire, vitamina B12 este mărită de câteva ori, iar cea de enzime crește de vreo 20 de ori. Germenii de muștar ajută la întărirea sistemului imunitar, combaterea asteniei de primăvara și toamnă, regenerarea florei intestinale, în cazuri de convalescentă la refacerea organismului, creșterea poftei de mâncare, combaterea stărilor de slăbiciune și depresie.
*Muștarul, cel mai vechi condiment
Muștarul este unul dintre cele mai vechi condimente, fiind al doilea cel mai popular condiment din lume după piper. Muștarul alb este mult folosit în alimentație, având și multe proprietăți terapeutice. Boabele de muștar conțin acizi grași esențiali omega-3 și omega-6, calciu, fibre, mangan, magneziu, fosfor, proteine, seleniu, zinc, uleiuri bune pentru organism, triptofan, antioxidanți, glucosinolați, cantități mari de izotiocianat de alil. Frunzele de muștar conțin fosfor, calciu, magneziu și vitaminele din complexul B, iar uleiul de muștar este bogat în vitaminele A, B3, B4, B6, D, E, K, P, substanțe glicozide, fitosteroili, substanțe volatile, clorofilă, acizi grași polinesaturați, acid linoleic, acizi grași esențiali omega-3, fier, zinc, magneziu, calciu, proteine.
Boabele de muștar sunt folosite la conservarea anumitor legume, dar și pentru a le da aromă. În combinație cu apa caldă, muștarul crește tensiunea arterială și duce la o mai bună circulație a sângelui. Se pot face băi de muștar în cazuri de răceală și tuse, având efect benefic și pentru tratarea migrenelor. Semințele au o acțiune laxativă. Doar muștarul negru este indicat în curele terapeutice.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU