*
Sparceta se recunoaște după frunzele sale asemănătoare celor de salcâm și după florile roșii deschise adunate mai multe la un loc. Rădăcina pătrunde adânc în sol, făcând planta rezistentă pe terenurile uscate, mai mulți ani la rând. Sparceta este o furajeră valoroasă, folosită în hrana animalelor ca: masă verde la grajd, pășune sau fân. Nutrețul de sparceta are un conținut ridicat de proteină și săruri minerale, precum și un grad mare de digestibilitate. Sparceta este și o foarte bună plantă meliferă, datorită conținutului ridicat de nectar și a perioadei lungi de înflorire, de peste 25 de zile. Este intens cercetată de albine, în special în orele de dimineață și seara.
*Valorifică bine solurile sărace
O producție bună de sparceta se obține în cultură pură și în amestec cu alte plante. Sparceta valorifică bine solurile sărace, erodate, fiind superioară lucernei din acest punct de vedere. Este mai puțin pretențioasă și mai rezistentă la secetă.
Din punct de vedere agrotehnic, acumulează în sol cantități mari de azot. Datorită sistemului radicular, care posedă însușirea de a solubiliza o serie de compuși greu solubili, lasă în sol cantități însemnate de săruri de fosfor, calciu și potasiu, în forme ușor accesibile pentru alte plante. După sparceta rămân în sol cantități însemnate de rădăcini și resturi organice, care echivalează cu 20-30 tone gunoi de grajd la hectar. Datorită însușirilor menționate, sparceta este o bună plantă premergătoare pentru majoritatea culturilor agricole.
* Rezistă mai bine la ger și secetă
Sparceta este puțin pretențioasă față de clima și sol, rezistă mai bine la ger și secetă, valorifică superior solurile sărace, erodate, pietroase, uscate, obținând în aceste condiții producții superioare lucernei.
Sparceta urmează în rotație după plante care lasă terenul curat de buruieni, în special după prășitoare la care s-au administrat îngrășăminte organice, nu revine pe aceeași suprafață mai devreme de 6-7 ani. Sunt foarte bune plante premergătoare cerealele de toamnă și de primăvară, precum și plantele anuale de nutreț care eliberează terenul la începutul toamnei.
La noi se cultivă mai multe soiuri de sparceta, din cele mai valoroase. Din dorința de a promova această plantă furajeră, amelioratorii români au creat noi soiuri de sparcetă. Soiul „Fundulea“ este caracterizat printr-o rezistență mare la secetă și ger, precum și printr-o productivitate superioară, comparativ cu varietățile deja existente. Recent au fost introduse în cultura noi soiuri autohtone.
*Previne eroziunea solului
Sparceta poate fi cultivată pe terenuri calcaroase cu stratul arabil subțire, în special pe pante erodate, unde culturile de lucernă sau de trifoi nu reușesc.
Ea poate fi cultivată în zone foarte secetoase, fără irigare, în cultură pură sau în amestec cu alte plante furajere. Sparceta previne eroziunea pe terenurile aflate în pantă. Nu provoacă meteorizația, spre deosebire de lucernă și de trifoi, deci poate fi consumată fără riscuri asupra sănătății animalelor. Sparceta produce ușor cantități mari de sămânță, spre deosebire de lucernă și de trifoi.
Sparceta se seamănă primăvara timpuriu, în cultură pură sau amestec. Intervalul optim de recoltare este cuprins între mijlocul fazei de îmbobocire și mijlocul fazei de înflorire. Sparceta produce o coasă pentru fân și o otavă pentru pășunat.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU