Sorgul este a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, după grâu, orez, porumb și orz. Sorgul nu este o noutate în zona noastră, chiar dacă se cultivă pe suprafețe foarte reduse. Principala utilizare a sorgului fiind aceea de materie primă pentru mături, dar a fost folosit și ca furaj. Pentru mături, sorgul este acum folosit din ce în ce mai puțin, în schimb din paiele sale se realizează împletituri tradiționale, cu diferite destinații. În comuna Gherăiești putem vorbi de tradiție în cultura sorgului pentru mături și în „manufacturarea” lui. Și nu-i vorba doar „confecționarea” măturilor, ci și de alte împletituri din sorg. Cine trece prin zonă, vede aproape la fiecare poată, „mini-magazine” cu măsuri și împletirui din sorg. Adevărul e că, în ultima vreme, întrebuințările sorgului s-au înmulțit și diversificat foarte mult. Boabele de sorg sunt folosie în alimentația taurinelor la îngrășat, dar și a păsărilor. Totodată, ele sunt utilizate și ca materie primă în a obține alcool, amidon, zahăr, oțet, bere, dar și biocombustibil. Pentru cei care nu tolerează glutenul, sorgul este un bun substituent pentru făina de grâu. Din păcate, aceasta cereală gustoasă și fără gluten este destul de puțin cunoscută și consumată la noi. Datorită acestor însușiri, cererea de boabe de sorg din industria alimentară a crescut foarte mult. Mai ales că valoarea nutritivă a boabelor este apropiată de cea a porumbului. Se cultivă acolo unde porumbul nu poate crește! Productivitatea mare, rezistența sporită a plantei la condițiile de caniculă și secetă, dar și prețul de vânzare apropiat porumbului confirmă ăa dezvoltarea unei culturi de sorg este o idee extrem de inspirată. În plus, acum, fermierii pot beneficia și de un sprijin financiar din partea statului pentru dezvoltarea unei culturi de sorg, prin sprijinul cuplat inclus in lista de scheme de plata. Ca urmare a diferitelor utilizări, în ultimii ani au fost creați mai mulți hibrizi de sorg, cu boabe care se desprind ușor și cu productivități mai mari cu 20-30% față de vechile soiuri. Sorgul manifestă o foarte bună toleranță la secetă și are pretenții moderate față de climă și sol. Practic, în condițiile considerate optime pentru sorg, porumbul nu se poate dezvolta. De aceea, sorgul poate fi o alegere bună pentru zonele cu un sol mai sărac, afectate de arșiță și secetă. În ceea ce privește umiditatea, sorgul nu este o plantă pretențioasă, fiind foarte rezistent la secetă. Are nevoie de apă doar în prima parte a perioadei de vegetație, până la apariția panicului. După aceea, suportă foarte bine perioadele secetoase. Pe solurile nisipoase, pe sărături, în zonele secetoase, acolo unde porumbul dă rezultate slabe, sorgul poate fi o soluție de succes. Ca la orice cultură agricolă care se înființează primăvara, terenul se ară din toamnă. Sorgul nu este sensibil la plantele premergătoare, realizând producții și în condiții de monocultură. Recoltarea se face cu combina pentru păioase. După recoltarea boabelor, la hibrizii pentru boabe, tulpinile rămân verzi și suculente, ceea ce face posibilă tocarea și însilozarea acestora în cele mai bune condiții. Sorgul pentru boabe produce în jur de 5.000 kg/ha, dar există hibrizi care pot da o producție de până la 10 t/ha. Producția de masă verde este de cca. 25-30 t/ha, iar cea de sorg pentru siloz este cuprinsă între 30 și 40 t/ha.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU