*Conținut ridicat de vitamine și minerale *Ajută la detoxifierea și purificarea sângelui
Ridichile sunt cunoscute pentru proprietățile antibacteriene, antifungice, fiind benefice pentru stomac și ficat. Ridichile sunt legume rădăcinoase bogate în vitamina C, potasiu, sodiu și alte minerale. Au un conținut scăzut de grăsimi, colesterol și calorii, fiind ideale pentru persoanele care sunt la dieta sau au grijă de alimentația lor. Ridichile sunt și o sursă importantă de vitamina B, calciu, magneziu, cupru și mangan. Ele conțin cantități mari de fibre alimentare și acid folic.
Ridichile se remarcă printr-un conținut mare de antioxidanți, în special cele negre. Antioxidanții din ridichi anihilează efectele nocive ale radicalilor liberi și previn îmbătrânirea prematură, reducând și riscul de afecțiuni cronice.
Ridichile ajută la detoxifierea și purificarea sângelui, iar în cazul persoanelor care suferă de icter, protejează celulele roșii și măresc cantitatea de oxigen din sânge. Ridichile sunt surse importante de carbohidrați naturali, care facilitează digestia, previn retenția de apă și tratează constipația. Aceste legume sunt diuretice naturale, ajutând la producția de urină. Sucul de ridichi este de mare ajutor în tratarea inflamațiilor și a senzațiilor de arsură după urinare.
Datorită fibrelor, ridichile sunt ideale pentru cei care țin diete de slăbit, ajutând la eliminarea grăsimilor. De asemenea, ridichile sunt de mare ajutor în prevenirea și tratarea mai multor tipuri de cancer: de intestine, stomac, colon sau rinichi.
*Ridichile de lună
Ridichile de lună se cultivă prin semănat direct în câmp, în cultura de primăvară și de toamnă, dar și în sere și solarii. Pentru consumul de primăvară, ridichile de lună se seamănă devreme, în martie-aprilie, iar pentru consumul de toamnă către sfârșitul lunii august. Și într-un caz, și în altul se fac semănături eșalonate, în 3-4 perioade, la intervale de 10-12 zile. Ridichile de vară-toamnă se seamănă în mai-iunie. Terenul ales trebuie să fie însorit pentru a se încălzi ușor. Cultivate pe soluri ușoare, nisipo-lutoase, permeabile, lucrate adânc, ridichile dau recolte mari, mai ales dacă plantelor premergătoare li s-au administrat 30-40 de tone gunoi de grajd.
După răsărire, se plivesc buruienile și se răresc plantele la 5-6 cm pe rând. Dacă primăvara este secetoasă, se udă cultura pentru ca ridichile să nu se iuțească. Culturile de ridichi, în condițiile de climă de la noi, sunt afectate de înnegrirea rădăcinilor, putrezirea neagră a rădăcinilor. Combaterea acestora se face pe baza buletinului de avertizare emis de către specialiștii fitosanitari.
La apariția primelor frunze adevărate se face o fertilizare suplimentară.
Recoltarea se face la 4-6 săptămâni de la însămânțare. Dacă se lasă prea mult timp, ridichile devin seci, cu goluri de aer în interior.
Pentru producții extratimpurii, ridichile de lună se pot cultiva în răsadnițe calde sau în solar, semănându-se în perioada 15 ianuarie – 1 februarie.
Soiurile de ridichi de lună sunt: Roșii Timpurii, Roșii cu vârful alb, Saxa, Țepușe de gheață.
Ridichile de vară se însămânțează în luna mai. Lucrările de îngrijire sunt plivitul, prășitul, răritul, udarea după nevoi și fertilizarea suplimentară.
Ridichile de iarna se seamănă la începutul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recoltează la 110-120 zile de la însămânțare. Soiurile de ridichi de iarna sunt negre rotunde și se păstrează cel mai bine peste iarnă.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU