*
Hrișca provine din zonele înalte ale Asiei, de unde s-a răspândit apoi în toată Europa. Unii consideră că hrișca este o cereală, alții zic că-i o planta ierboasa înrudită cu rubarba și ștevia creață. La noi, hrișca este un aliment mai des întâlnit în Bucovina, fiind folosit ca un ingredient tradițional pentru sarmale și pentru alte specialități locale.
Hrișca are multe elemente nutritive, peste 70 % din masa fructelor de hrișcă este reprezentată de amidon. Proteinele sunt în proporție de 18%, printre care se numără gluteina și globulina. Se evidențiază concentrația deosebită de aminoacizi esențiali precum arginina, lizina, threonina, triptofanul, cisteina. Conținutul în minerale este ridicat: fier, zinc, seleniu. Un rol deosebit îl au compușii cu valoare antioxidantă cum este rutinul și taninurile.
Chiar dacă nu este o cereală, hrișca întrunește calitățile făinii de grâu integrale. Este de fapt superioara grâului din multe puncte de vedere: conține mult mai puține glucide, nu are gluten, conține cantități mari de lisina, fier, seleniu și mai mult calciu. Are cantități impresionante de antioxidanți și se prezintă ca o alternativă la grâu pentru cei care au intoleranta la cereale.
Semințele de hrișcă sunt aromate și ușor dulcegi, pot fi consumate crude, fierte sau prăjite, simple sau în amestec cu alte alimente. Ca și făina, în unele combinații. Pentru ca este lipsită de gluten, hrișca poate fi consumata de cei care au boala celiacă.
*Indicații terapeutice
Hrișca ajută la menținerea glucozei din sânge în limitele normale, chiar și în cazul consumului mai ridicat de hidrați de carbon. Introducerea hriștii în alimentație previne diabetul de tip II.
Compușii fenolici, vitaminele, oligoelementele și fibrele alimentare conținute în hrișcă scad semnificativ probabilitatea de a face numeroase forme de cancer, între care menționăm cancerul colo-rectal, gastric, esofagian și pulmonar. Se recomandă consumul de hrișcă măcar de 4 ori pe săptămână, împreună cu grâu, orz, ovăz sau secară.
*Ajută sistemul nervos și cardiovascular
Consumul de hrișcă previne degenerarea celulelor sistemului nervos, stimulează circulația cerebrală și favorizează menținerea funcțiilor de memorie și raționament, nealterate până la vârste înaintate. Mai multe substanțe din hrișcă au efecte excepționale asupra sistemului nervos, fiind printre „medicamentele“ naturale care previn pierderile de memorie și demența senilă.
Hrișca ajută la menținerea rezistenței și a elasticității vaselor de sânge, având rol important și în menținerea nivelului scăzut de glucoză, fiind astfel și un supliment „medical“ pentru diabetici. O dietă bogată în hrișcă ține sub control colesterolul negativ, scade trigliceridele din sânge.
Primăvara și vara este recomandat consumul de hrișcă fiartă sau crudă, pentru a ține sub control tensiunea arterială. Hrișca previne apariția și împiedică evoluția ischemiei cardiace, conținând substanțe care stopează îngroșarea arterelor coronare, fiind recomandate și ca adjuvant în tromboflebită. Hrișca este bogată în fibre alimentare insolubile, lizină, magneziu, cupru organic, în vitamine din complexul B. Conține substanțe cu efect diuretic, care reduc excesul de apă din corp.
Consumul de plantă verde în cantități mari poate dăuna, apar pete roșii pe piele, dar simptomele dispar în câteva zile.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU