Suprafețele cultivate cu fasole s-au diminuat foarte mult, după 1990, fasolea aproape că a dispărut din planul de cultură a agriculturilor autohtoni. Scăderea este de-a dreptul dramatică, de la 170.000 ha cultivate cu fasole în 1985, până la doar 20.000 hectare câte mai sunt în prezent. Așa se explică și de ce producția internă de fasole nu acoperă necesarul de consum, înseamnă că este mult loc pe piață pentru fermierii nemțeni. La noi în județ cu fasole se cultivă anual în jur de 300 de hectare.
*Aliment sănătos care previne sau vindecă numeroase afecțiuni
Mâncarea de fasole adesea este considerată hrana săracului, fără a lua în calcul că acest aliment este extrem de important pentru sănătate, căci previne sau vindecă numeroase afecțiuni. Albă, neagră, pestriță, roșie, rozalie, verde, mică, mare, indiferent de tipul ei, fasolea are un rol important în menținerea sănătății, motiv pentru care se regăsește în meniul tuturor popoarelor din lume. Fasolea este unul dintre cele mai delicioase și mai sănătoase alimente, are efect nutritiv, depurativ, hipoglicemiant, hipotensiv, energizant, diuretic, remineralizant. Poate fi folosită pentru boli renale, boli ale aparatului urinar, afecțiuni cardiace, edeme, boli reumatice, gută, diabet, obezitate, dar și pentru a trata acneea și erupțiile cutanate.
Efectele benefice ale consumului de fasole asupra organismului uman sunt însă cu mult mai mari decât cele două mici inconveniențe. Fasolea conține vitaminele A, B6, B12, C, K, calciu, magneziu, acid folic, fier, fosfor, zinc, potasiu, seleniu. Fierul este foarte important pentru organism, de aceea fasolea se recomandă persoanelor care suferă de astenie, anemie, apatie, colesterol crescut sau constipație. De asemenea, fasolea reglează glicemia, conține puține calorii, așa că poate intra în dieta celor care țin cură de slăbire, pentru că ajută și normalizează digestia. Fibrele solubile din compoziția sa ajută la digestie și previn constipația, iar cele insolubile reduc nivelul grăsimilor din sânge. Cu toate acestea, sunt persoane care refuză să consume mâncare de fasole din cauza balonării și eliminării de gaze, care survine după ingerare.
*În cultură, o mare varietate de soiuri de fasole
Fasolea nu este pretențioasă față de cultura premergătoare, poate fi semănată cu bune rezultate după cereale păioase, îndeosebi grâu și orz de toamnă. Pe piață există o mare varietate de soiuri de fasole, iar cultura poate fi înființată și după recoltarea soiurilor timpurii, pentru a avea parte de păstăi fragede și spre toamnă. În plus, florile de fasole atrag albinele, ceea ce constituie un plus pentru apicultori, iar acest tip de cultură folosește o cantitate mai mică de nutrienți din sol comparativ cu alte culturi.
Soiurile de fasole pentru boabe trebuie să aibă capacitate mare de producție, perioadă scurtă de vegetație, conținut ridicat de proteină, rezistență bună la boli și dăunători, maturare uniformă a păstăilor. Sămânța de fasole destinată semănatului trebuie să fie sănătoasă, provenită din culturi neinfectate cu boli, să posede o puritate mare și germinație ridicată. Perioada optimă de semănat a fasolei coincide cu cea a porumbului. După treierat, boabele trebuie aduse la sub 14% umiditate, pentru a asigura condiții bune de păstrare.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU