Camelina este o cultură mai puțin cunoscută la noi, dar care poate fi o afacere profitabilă și pentru fermierii nemțeni. Camelina s-a remarcat prin faptul că este folosită ca materie primă în obținerea kerosenului pentru avioane. Fiind o plantă energetică rezistentă, are un impact economic pozitiv și datorită faptului că valorifică potențialului terenurilor neexploatate, degradate sau nepotrivite culturilor agricole convenționale. Uleiul produs din semințele de camelină poate fi folosit ca bio-carburant, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Camelina este o plantă anuală care face parte din aceeași categorie cu rapița, varza, muștarul sau napul. Florile au patru petale de culoare galbenă, iar frunzele în ramificații abundente au formă de lance, cu vârful ascuțit. Înălțimea unei plante mature este cuprinsă între 30 și 100 de centimetri. La maturitate tulpina devine lemnoasă. Săculeții în care se găsesc semințele au o formă rotundă, sunt de culoare brună și au mărimea uni bob mic de mazăre.
*Cultura are pretenții mici față de sol și climă
Camelina nu este deloc pretențioasă în privința solului sau condițiilor meteo. Este o cultură care se înființează cu costuri mici, pretându-se foarte bine în sistemul agriculturii ecologice, asigurând avantajele unei afaceri durabile pentru fermieri și diferite industrii prelucrătoare. Introducerea camelinei în asolament este benefică prin reactivarea unor substanțe minerale din sol. Pentru producții mai ridicate de camelină, specialiștii recomandă un sol cu fertilitate medie și fără buruieni. Camelina poate fi cultivată fără probleme și pe solurile deteriorate sau contaminate. Înființată pe terenuri sterpe, nelucrate sau chiar contaminate, cultura de camelină „vindecă“ solul, planta fertilizează substratul și-l pregătește pentru culturi mai pretențioase.
*Perioada de vegetație este foarte scurtă
La însămânțarea camelinei este necesară o mărunțire avansată a terenului pentru că semințele sunt foarte mici. Operațiunile efectuate înainte de semănare sunt aratul, discuirea și tăvălugirea terenului.
Experimentele efectuate în cadrul institutelor de cercetare din România au demonstrat faptul că nu este neapărată nevoie de arătură, fiind suficiente intervenții minimale de dublă discuire și tăvălugire.
La cultura de camelină, perioada de vegetație este foarte scurtă, undeva la 3 luni și nu mai necesită alte lucruri de întreținere a plantelor și a solului până la recoltare.
Mai nou avem și un soi românesc de camelină creat la INCDA Fundulea.
*Cultura se înființează în toamnă sau primăvară
Perioada scurtă de vegetație a camelinei și rezistența ei la secetă și îngheț permit înființarea culturii atât în toamnă, cât și în primăvară, ceea ce o recomandă atât pentru cultura în rotație, cât și pentru cultura dublă. Pentru a evita împrăștierea semințelor este indicat ca semănatul să se realizeze în zilele fără vânt sau atunci când intensitatea vântului este redusă. Pentru culturile de primăvară este recomandată semănarea cât mai devreme, după 15 martie, când vremea permite.
Plantele de camelină, prin dezvoltarea lor rapidă, au capacitatea să sufoce buruienile, așa că rareori este necesară erbicidarea culturii. Fertilizarea este similară cu ceea a culturii de muștar sau in. Utilizarea fertilizanților crește rezistența la iernare a culturilor înființate în toamnă.
Simplitatea lucrărilor și costurile reduse de cultivare, combinate cu productivitate crescută la hectar și cu numeroasele întrebuințări ale semințelor, fac din camelină o soluție excelentă atât pentru fermieri care vor să-și reducă substanțial costurile cu combustibilul consumat la lucrările agricole, cât și pentru cei care vor să-și diversifice culturile.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU