* Valorifică terenuri sterpe, nelucrate sau contaminate, ”vindecând” solul
Camelina, planta care „dă aripi avioanelor“, a început să fie cultivată şi în ţara noastră. Camelina este folosită atât pentru producerea kerosenului, cât şi în industria cosmetică şi de producere a uleiurilor. Interesul pe care camelina l-a stârnit fermierilor a făcut ca această plantă energetică să ajungă şi sub lupa cercetătorilor români, care au creat și omologat soiul autohton „Camelia”.
Camelina este o plantă anuală care face parte din aceași categorie cu rapița, cu flori de culoare galbenă, iar frunzele au ramificații abundente sub formă de lance, cu vârful ascuțit. La maturitate tulpina devine lemnoasă. Săculeții în care se găsesc semințele au o formă rotundă, sunt de culoare brună și au mărimea uni bob mic de mazăre.
Camelina valorifică potenţialului terenurilor neexploatate, degradate sau nepotrivite culturilor agricole conventionale. Uleiul produs din seminţele de camelină poate fi folosit ca biocarburant, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
*Perioadă de vegetație foarte scurtă, fără lucrări de întreținere
Camelina poate fi cultivată fără probleme și pe solurile deteriorate sau contaminate. Înființată pe terenuri sterpe, nelucrate sau chiar contaminate, camelina ”vindecă” solul, planta fertilizează substratul și-l pregătește pentru culturi mai pretențioase. Cultura de camelina nu ridică probleme în privința solului sau a condițiilor meteo, fiind înființată cu costuri mici, pretându-se foarte bine în sistemul agriculturii ecologice. Introducerea camelinei în asolament este benefică prin reactivarea unor substanţe minerale din sol. Pentru producții mai ridicate de camelină, specialitii recomandă un sol cu fertilitate medie și fără buruieni.
Experimentele efectuate în cadrul institutelor de cercetare din România au demonstrat faptul că nu este neapărată nevoie de arătură, fiind suficiente intervenții minimale de dublă discuire și tăvălugire.
La cultura de camelină, perioada de vegetație este foarte scurtă, undeva la 3 luni și nu mai necesită alte lucruri de întreținere a plantelor și a solului până la recoltare.
Mai nou avem și un soi românesc de camelină creat la INCDA Fundulea.
*Cultură cu multiple valențe
Perioada scurtă de vegetație a camelinei și rezistența ei la secetă și îngheț permit înființarea culturii atât în toamnă, cât și în primăvară, ceea ce o recomandă atât pentru cultura în rotație, cât și pentru cultura dublă. Pentru a evita împrăștierea semințelor este indicat ca semănatul să se realizeze în zilele fără vânt sau atunci când intensitatea vântului este redusă. Pentru culturile de primăvară este recomandată semănarea cât mai devreme, după 15 martie când vremea permite.
Plantele de camelină, prin dezvoltarea lor rapidă, au capacitatea să sufoce buruienile așa că rareori este neceasară erbicidarea culturii. Fertilizarea este similară cu ceea a culturii de muştar sau in. utilizarea fertilizanților crește rezistența la iernare a culturilor înființate în toamnă.
Simplitatea lucrărilor și costurile reduse de cultivare, combinate cu productivitate crescută la hectar și cu numeroasele întrebunițări ale semințelor, fac din camelină o soluție excelentă atât pentru fermieri care vor să-și reducă substanțial costurile cu combustibilul consumat la lucrările agricole, cât și pentru cei care vor să-și diversifice culturile.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU