Bamele sunt legume mai puțin cunoscute la noi, dar care prind teren. Cultura de bame este profitabilă pe suprafețe mici, făcând parte din plantele de nișă care cunosc o cerere în creștere pe piață. Astfel că tot mai mulți fermieri mici, chiar orășeni care dețin câteva parcele de pământ, iau în calcul o cultură de bame, pentru consumul celor care vor să aibă o alimentație sănătoasă.
Lunguiețe și verzi ca niște castraveți, bamele sunt plante foarte nutritive. Pe lângă faptul că sunt sărace în calorii, sunt bogate în vitamine și minerale: A, C, acid folic, tiamină, calciu, zinc, fibre, riboflavină, betacaroten, potasiu, magneziu și vitamina B6. Conținutul ridicat de acid folic face ca bamele să fie foarte recomandate viitoarelor mame, deoarece acidul folic ajută la dezvoltarea tubului neural al fătului.
Mucilagiul din bame micșorează nivelul de colesterol și acidul din bilă, eliminând astfel toxinele prin filtrarea ficatului și, grație proprietăților laxative, curăță intestinul gros. Fibrele din bame mențin sănătatea intestinului gros.
Precum un panaceu, bamele consumate frecvent vindecă întregul organism. Astfel, tratează inflamația plămânilor și calmează simptomele de intestin iritabil. Datorită conținutului ridicat de vitamina C, bamele au un puternic efect antioxidant și antiinflamator, care le recomandă în dieta bolnavilor de ateroscleroză, iar câteva studii arată că bamele pot preveni apariția cataractei.
*Cultură mai puțin pretențioasă
Bamele pot fi cultivate în orice gradină, inclusiv ca bordură ori ca plante decorative. Florile sunt spectaculoase! Bamele se cultivă la loc însorit, fără a necesita o îngrijire specială.
Bamele se seamănă începând cu jumătatea luni mai, când nu mai există nici un pericol de îngheț, ger sau temperaturi scăzute. Bama este o plantă termofilă, îi place să aibă din abundență căldură și apă. Bamele au nevoie de apă pentru a produce capsule fragede, bune de consum. Bama este o plantă anuală, care trebuie semănată mereu pentru a avea producție proaspătă. Pe parcursul perioadei de vegetație bamele nu necesită alte lucrări, decât de eliminarea a buruienilor din cultură.
Ca boli ar fi făinarea, care își face apariția mai spre toamnă. Această boală atacă frunzele, nu fructele, deci pagubele pe care le face sunt mici. Bamele au un dăunător, un fel de larvă care atacă fructele, prin găurirea păstăii, fructele afectate de acest dăunător nu mai pot fi consumate. Pe piață există numeroase substanțe care pot fi utilizate pentru combaterea acestor boli și dăunători.
*Se recoltează din iulie până în octombrie
Recoltarea bamelor începe în luna iulie și se termină în octombrie. Păstăile sunt culese atunci când sunt foarte fragede, când lungimea lor nu depășește doi centimetri. Pentru a te bucura de toate proprietățile oferite, păstăile trebuie să fie cât mai mici, lungimea lor fiind direct proporțională cu frăgezimea.
Recoltarea se face destul de dificil, deoarece plantele prezintă pe frunze și ramuri, mici țepi care sunt iritanți. Bamele se recoltează manual, dimineață și trebuie să te folosești de niște mănuși ceva mai groase care să te protejeze de țepi plantei. Pe parcursul perioadei cuprinse între luna iulie și octombrie bamele produc constant, iar recoltarea trebuie să se facă cât mai des, aproape în fiecare zi, pentru a împiedica lemnificarea și îmbătrânirea păstăilor.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU