Cruciferele sunt legume foarte bogate în vitamine și prezintă o matrice organică foarte bună pentru corpul nostru. Aceste legume conțin compuși ce pot stopa agenții cauzatori de cancer și totodată ajută la detoxifierea organismului.
Membră a familiei cruciferelor, alături de varză, broccoli, napi și varza de Bruxelles, conopida este un aliat de nădejde în lupta organismului cu substanțele toxice. Atunci când ficatul nu acționează eficient împotriva toxinelor, acestea afectează celulele organismului și pot duce la formarea de tumori canceroase. Fitonutrienții din conopidă contribuie la optimizarea funcțiilor ficatului, care neutralizează substanțele toxice. Sulforafanul este un compus care se formează atunci când legumele crucifere sunt mestecate sau tocate și care produce enzimele ce curăță organismul de toxinele cancerigene.
*„Varza cu studii superioare“
Conopida a fost numită de Mark Twain ca fiind „varza cu studii superioare“, având o istorie lungă de 2.500 de ani. Este originară din zona mediteraneeană, fiind des întâlnită în Cipru, Turcia, Italia. Cercetătorii de la Universitatea din Hawaii au făcut studii din care rezultă că fitonutrienții din conopidă aduc beneficii și sistemului cardiovascular. Aceștia mențin colesterolul la un nivel optim și acționează pozitiv asupra sintezei grăsimilor și a trigliceridelor.
La fumători, un consum regulat de conopidă scade riscul de cancer la plămâni cu 70%, iar la nefumători cu 30%. Însă, dacă ești fumător, nu considera acest procent un imbold pentru a continua sa te bucuri de țigări…
Cercetări efectuate în Olanda, SUA și alte țări au demonstrat beneficiile pe care le aduce această legumă mai ales în combaterea cancerelor de colon, prostată, vezică și sân. Bărbații care consumă mai mult de o porție de conopidă pe săptămână sunt mai protejați în fața cancerului de prostată în comparație cu cei care abia mănâncă o porție pe lună. Specialiștii recomandă ca legumele crucifere să fie condimentate cu turmeric sau șofran indian. Această combinație a fost analizată și a dovedit rezultate pozitive clare în ceea ce privește împiedicarea dezvoltării de celule cancerigene în cazul cancerului.
Conopida se consumă crudă sau gătită la aburi sau în foarte puțină apă, pentru a se evita pierderea considerabilă a vitaminelor și a sărurilor minerale. Conopida se folosește ca garnitură, ca ingredient pentru ciorbe de zarzavat, supe, salate cu maioneză sau în preparate gratinate la cuptor. Consumați și câteva dintre frunzele verzi de la baza inflorescenței, pentru că sunt bogate în betacaroten și acid folic.
*Pregătirea și păstrarea conopidei
În alegerea și depozitarea conopidei, țineți seama de aceste sfaturi. E de preferat conopida cu inflorescență albă sau crem, fără pete, compactă și grea.
Conopida nu trebuie păstrată mai mult de 5 zile în frigider, se ține cu buchetele în sus, pentru a evita formarea umezelii și deteriorarea rapidă.
Se recomandă ca frunzele din exterior să se scoată și se taie buchețelele acolo de unde se întâlnesc cu cotorul. Dacă are melcișori sau alte larve, țineți-o câteva minute în apă sărată! Pentru a minimiza pierderea substanțelor nutritive, nu se înăbușă mai mult de 3 minute. Gătitul conopidei se va face doar într-un vas de inox sau de teflon. Mâncați conopidă crudă, simplă sau împreună cu alte legume, cu un dressing de salată. Adăugați conopidă în supă, tocănițe sau ghiveciuri. Pasați conopidă în piureul de cartofi.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU