Conopida face parte din familia cruciferelor, alături de varză, broccoli, napi şi varza de Bruxelles, fiind un aliat de nădejde în lupta organismului cu substanţele toxice. Cruciferele sunt legume foarte bogate în vitamine şi prezintă o matrice organică foarte bună pentru corpul nostru. Aceste legume conţin compuşi ce pot stopa agenţii cauzatori de cancer şi totodată ajută la detoxifierea organismului.
Atunci când ficatul nu acţionează eficient împotriva toxinelor, acestea afectează celulele organismului şi pot duce la formarea de tumori canceroase. Fitonutrienţii din conopidă contribuie la optimizarea funcţiilor ficatului, care neutralizează substanţele toxice. Sulforafanul este un compus care se formează atunci când legumele crucifere sunt mestecate sau tocate şi care produce enzimele ce curăţă organismul de toxinele cancerigene.
*„Varza cu studii superioare”
Conopida a fost numită de Mark Twain ca fiind „varza cu studii superioare”, având o istorie lungă de 2500 de ani. Este originară din zona mediteraneană, fiind des întâlnită în Cipru, Turcia, Italia. Cercetătorii de la Universitatea din Hawaii au făcut studii din care rezultă că fitonutrienţii din conopidă aduc beneficii şi sistemului cardiovascular. Aceştia menţin colesterolul la un nivel optim şi acţionează pozitiv asupra sintezei grăsimilor şi a trigliceridelor.
La fumători, un consum regulat de conopidă scade riscul de cancer la plămâni cu 70%, iar la nefumători cu 30%. Însă, dacă eşti fumător, nu considera acest procent un imbold pentru a continua sa te bucuri de ţigări…
Cercetări efectuate în Olanda, SUA şi alte ţări au demonstrat beneficiile pe care le aduce această legumă mai ales în combaterea cancerelor de colon, prostată, vezică şi sân. Bărbaţii care consumă mai mult de o porţie de conopidă pe săptămână sunt mai protejaţi în faţa cancerului de prostată în comparaţie cu cei care abia mănâncă o porţie pe lună. Specialiştii recomandă ca legumele crucifere să fie condimentate cu turmeric sau şofran indian. Această combinaţie a fost analizată şi a dovedit rezultate pozitive clare în ceea ce priveşte împiedicarea dezvoltării de celule cancerigene în cazul cancerului.
Conopida se consumă crudă sau gătită la aburi sau în foarte puţină apă, pentru a se evita pierderea considerabilă a vitaminelor şi a sărurilor minerale. Conopida se foloseşte ca garnitură, ca ingredient pentru ciorbe de zarzavat, supe, salate cu maioneză sau în preparate gratinate la cuptor. Consumaţi şi câteva dintre frunzele verzi de la baza inflorescenţei, pentru că sunt bogate în betacaroten şi acid folic.
*Pregătirea și păstarea conopidei
În alegerea şi depozitarea conopidei, ţineţi seama de aceste sfaturi. E de preferat conopida cu inflorescenţă albă sau crem, fără pete, compactă şi grea.
Conopida nu trebuie păstrată mai mult de 5 zile în frigider, se ține cu buchetele în sus, pentru a evita formarea umezelii şi deteriorarea rapidă.
Se recomandă ca frunzele din exterior să se scoată şi se taie bucheţelele acolo de unde se întâlnesc cu cotorul.Dacă are melcişori sau alte larve, ţineţi-o câteva minute în apă sărată!Pentru a minimiza pierderea substanţelor nutritive, nu se înăbuşă mai mult de 3 minute. Gătitul conopidei se va face doar într-un vas de inox sau de teflon.Mâncaţi conopidă crudă, simplă sau împreună cu alte legume, cu un dressing de salată. Adăugaţi conopidă în supă, tocăniţe sau ghiveciuri. Pasaţi conopidă în piureul de cartofi.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU