Puține plante din flora autohtonă, ba chiar mondială, pot rivaliza cu cătina românească în privința calităților curative și diverselor aplicații medicale. Cu fructele sale, ca niște bobițe aurii care se coc toamna, cătina ne oferă un nesperat ajutor tuturor, indiferent de vârstă sau afecțiuni. Vitaminizantă de excepție, antioxidantă redutabilă și neîntrecută stimulatoare a sistemului imunitar, cătina are încă multe valențe necunoscute publicului larg.
Cunoscută în special sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă, cătină de râu sau chiar dracilă, din cauza spinilor ei redutabili, cătina are și o denumire științifică pe măsura calităților sale, Hippophaë rhamnoides L.
Cătina se prezintă ca un arbust tufos, extrem de rezistent la ger și la secetă, care iubește lumina directă a soarelui și nu crește în zone semiumbroase. Înflorește în lunile martie-aprilie, fructifică anual, abundent doar după vârsta de 4-5 ani, o dată la doi ani.
*Cătina românească, unică în lume
Cătina românească are un conținut chimic de excepție, poate cel mai bogat din întreaga lume. Nicăieri în lume, nici varietatea naturală și nici soiurile ameliorate, cătina nu conține atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi și aminoacizi la nivelul cătinii care crește în România.
Cu aceste calități și proprietăți extraordinare, cătina românească se remarcă drept una dintre cele mai valoroase plante cu uz medicinal și alimentar din întreaga lume.
Fermierii nemțeni cunosc foarte bine secretele acestei adevărate comori a botanicii naționale, înființând plantații de cătină. Suprafețele plantate cu acești arbuști miraculoși pentru sănătatea omului sunt în creștere, realizate în sistem ecologic, în comunele Păstrăveni, Petricani și Dochia. În curs de înființare sunt alte plantații de cătină ecologică la Răucești, Dobreni și Mărgineni.
*Principii active, efecte terapeutice
Cătina românească prezintă încă un mister ale cărui taine binefăcătoare așteaptă să fie descoperite în totalitate, în ciuda deceniilor de cercetări minuțioase. Până în prezent cercetările au confirmat faptul că fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi și flavonoizi. Conține și cantități mari de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F și P, alături de microelemente, acizi grași esențiali și fitostenoli, zaharuri, acizi organici, pectine, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B. Celebrul și căutatul ulei de cătină conține la rândul său acizi grași esențiali, licopen, tocoferoli și fitosteroli. Semințele de cătină sunt bogate în acizi grași nesaturați, iar frunzele și scoarța arbustului conțin tocoferol și sitosterol.
Frunzele, scoarța, semințele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate extraordinare atât în scop medical, cât și alimentar. Uleiul de cătină este folosit și în tratamentul ulcerului gastric și duodenal, diareii, urticariei și stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecțiunilor circulatorii și hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei și chiar stresului.
Utilizările cătinii în geriatrie au dat rezultate spectaculoase, iar cercetările recente o recomandă și în oncologie. Cercetări recente au descoperit capacitatea cătinii de a inhiba dezvoltarea unor tumori.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU