Bambusul reprezintă o adevărată industrie în Asia, unde se valorifică aproape integral: trunchi, rădăcină, rizomi, frunze și chiar mugurii sunt vânați de restaurantele cu specific asiatic.
În România, bambusul gigant a reușit deja să stârnească interesul multora, mai ales pe cel al cercetătorilor din cadrul Universității Agronomice București, unde a fost înființată o plantație experimentală, tocmai pentru a vedea cum se comportă această plantă. Un fermier curajos din Timiș și-a riscat investițiile și a pus bazele primei plantații de acest gen, pe o suprafață de 5 hectare. Consorțiul Italian al Bambusului și-a propus să înființeze în România 20 de hectare de bambus și le asigură fermierilor mai curajoși care mizează pe această plantă și preluarea întregii producții.
Bambusul este numit și „purcelușul verde“, întrucât de la această plantă de poate valorifica absolut orice, de la tulpini, la frunze, muguri și rizomi. Mugurii de bambus sunt apreciați datorită numeroasele beneficii asupra sănătății, având întrebuințări multiple și în cosmetică. Lemnul de bambus este un excelent material de construcție.
*Preferă terenurile acide, fără exces de umiditate
Bambusul nu este o plantă lemnoasă, ci este o graminee perenă gigantică, ce este tot timpul verde și care are un regim de creștere puternic. După ce este tăiată, ca și iarba sau alte graminee, lăstărește din ce în ce mai mult. Fiind o specie care trăiește în zonele cu climă temperată, această plantă poate rezista în zonele în care iarna nu se înregistrează mai puțin de -25°C. Pe teritoriul României poate fi cultivată în zonele ceva mai calde.
Bambusul este o plantă care nu are nevoie de îngrijiri speciale, nu are pretenții deosebite, iar fermieri care aleg să înființeze o astfel de cultură, imediat după asta se pot ocupa de alte lucruri, nemaifiind necesare alte lucrări, cu excepția celor de recoltare. Această plantă poate fi cultivată pe toate tipurile de teren, de la nisipos, la cel argilos. Dar cele mai bune rezultate au fost obținute în cazul plantelor de bambus cultivate pe terenurile acide.
* Fertilizarea cu îngrășăminte organice în primii ani
Pentru pregătirea terenului înainte de plantare nu sunt necesare lucrări complicate, ci pur și simplu terenul se ară și se mărunțește. Dacă la arătură se încorporează îngrășăminte organice, plantele au o dezvoltare mult mai rapidă și mult mai bună. Fertilizarea este necesară în primii ani de viață ai plantației, după aceea plantele mature de bambus nu mai au nevoie, pentru că aceasta este asigurată de frunzele de bambus ce ajung pe sol și se descompun.
În timp ce culturile clasice au nevoie de tratamente pentru a fi protejate de atacul bolilor și dăunătorilor, planta de bambus își produce singură substanțele necesare pentru a se proteja de atacul dăunătorilor. Bambusul este dotat genetic cu substanțe naturale antibacteriene și antimicotice care blochează dezvoltarea paraziților și nu este necesară utilizarea în cultură a tratamentelor cu pesticide sau insecticide, așa cum se întâmplă în cazul culturilor clasice. Mai mult, frunzele de bambus reprezintă un veritabil fertilizant natural. Lăsate pe teren, frunzele produc humus, protejând în același timp aparatul radicular și rizomii plantei de ger. Plantele de bambus au nevoie de irigare în primii doi ani de la sădire. Irigarea se face în lunile de vară, în zonele cu secetă excesivă.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU