*Se recoltează în august-septembrie
Anasonul este o plantã extrem de aromată, înrudită cu pătrunjelul, cu tulpină ramificată, care creşte până la o jumătate de metru. Frunzele de la bază sunt ovale, cu margini zimţate, iar cele din partea superioară a tulpinii se divizeazã în fâşii înguste. Florile de culoare alb-gălbui dau ulterior naștere fructelor cenuşii aromate, pe care le știm ca seminţe de chimen dulce. Înfloreşte în lunile iunie-august.
De la anason se folosesc în scop medicinal seminţe, care au un miros caracteristic, plãcut, aromat. Se recolteazã în lunile august-septembrie. Fructele sunt folosite şi în industria alimentară ca aromatizant. Semințele de anason au o aromă plăcută, fiind o sursă excelentă de fier, vitamina C, magneziu, calciu, potasiu și zinc. Anasonul se păstrează întreg, în spaţii uscate şi întunecoase. Se recomandă a fi măcinat doar înainte de a fi folosit, deoarece îşi pierde aroma.
*Efecte terapeutice
Anasonul se folosește în scopuri terapeutice datorită conținutului de uleiuri volatile, zaharuri, minerale și lipide. Anasonul este un bun stabilizator și regulator al pancreasului, având și proprietăţi antispastice și carminative. Anasonul se remarcă în primul rând prin faptul că revigorează activitatea pancreasului.
Anasonul stimulează pofta de mâncare, reglează secreţiile pancreatice și intestinale, reglează activitatea intestinală, stimulează lactaţia la femeile care alăptează, calmează bronșitele și poate fi utilizat chiar și în combaterea viermilor intestinali. Anasonul poate fi folosit sub formă de infuzie în combaterea colicilor la sugari.
Anasonul este utilizat frecvent în colicile abdominale, inclusiv la copii, în combaterea meteorismului, în anorexie, pentru stimularea digestiei, pentru stimularea secreţiei lactate, dureri menstruale, îndepărtarea păduchilor scalpului, scabie, impotenţă, travaliu, în infecţii respiratorii, traheite, bronşite, mai ales în faza uscată a tusei.
Anasonul este folosit în industria băuturilor pentru aromarea gustului, precum și în bucătărie. Uleiul de anason este utilizat în parfumerie sau la fabricarea săpunurilor.
*Cultură ceva mai pretențioasă
Anasonul este o cultură ceva mai pretențioasă la condițiile pedoclimatice, motiv, suprafețele ocupate cu această plantă medicinală sunt mai mici. La nivel național, doar 5 fermieri au primit subvenții suplimentare pentru anasaon, din care unul este din comuna Dulcești. Cultivarea anasonului se realizeaza preponderent pentru fructele sale, care sunt extrem de bogate in ulei volatil, folosit pentru efectele sale terapeutice, dar și în indutria alimentară și cosmetică. Anasonul este sensibil la temperaturile mai scăzute, precum și la seceta din fazele de germinat-răsărit. Mai mult decât atât, excesul de umiditate poate îngreuna polenizarea plantei și îi poate favoriza aparația unor dăunători.
Se recomandă ca anasonul sa fie cultivat după plante care lasă terenul fără buruieni și fără resturi vegetale, precum cerealele paioase. Principalele lucrări de întreținere sunt necesare imediat după semănat, atunci când se formează crusta sau apar buruinei. Dupa răsărire, cultura se plivește pe rând și se prășește manual sau mecanic între rânduri.
În ceea ce privește recoltarea, aceasta se poate dovedi uneori puțin mai dificilă din pricina coacerii eșalonate a fructelor. În cazul în care fructele se utilizează ca material de înmultire, recoltarea începe la maturitatea deplină.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU