*Cultură de nișă, profitabilă pe suprafețe mici
*Câștig anual de 20.000 de euro la hectar
Afinul este una dintre cele mai bune investiții agricole pe suprafețe mici, fiind între primi 4 arbuști fructiferi cei mai bine cotați. Randamentul bun de producție și cererea mare de pe piață fac ca afinele să aducă micilor fermieri un profit de 20.000 de euro pe an.
Fructele de afin conțin substanţe antibacteriene şi antiseptice, dar și un echivalent vegetal al insulinei. Sărurile de calciu, potasiu, sodiu, magneziu, vitaminele A, C, B1, B2 şi proteinele conţinute în fructul de afin îl transformă într-un medicament miraculos pentru sănătate.
Efectul benefic al afinelor se datorează unor substanţe care împiedică depunerea colesterolului pe vasele de sânge şi formarea cheagurilor de sânge pe artere. Afinele sunt indicate şi hipertensivilor, întrucât previn creşterea tensiunii arteriale.
Afinele protejează creierul de stresul oxidativ şi reduc afecţiunile apărute cu înaintarea în vârstă. Vitaminele A şi C din afine, în combinaţie cu pigmentul antocianină, îmbunătăţesc acuitatea vizuală, circulaţia sangvină la nivelul ochilor şi sistemului nervos şi pot preveni sau chiar trata unele boli de ochi, precum retinita pigmentoasă, glaucomul sau miopia. Fructele sale stimulează circulaţia sângelui şi a oxigenului în creier, revigorând activitatea cerebrală.
*Plantarea afinului: în octombrie-noiembrie
Plantarea afinului se face în lunile octombrie-noiembrie, iar în zonele mai secetoase, primăvara devreme. O plantație de afin oferă producții timp de până la 50 de ani, uneori chiar mai mult. Investiția este mare, dar e compensată de faptul că afinele au mare căutare pe piață, prețul de valorificare este cel mai ridicat dintre toate fructele mici, iar producțiile nu sunt de neglijat.
Specialiștii recomandă înființarea de plantații de afin cu arbuști având o vârstă de doi ani. Este bine să se planteze afini mari, viguroși și care trebuie să fie puși în ghivece de dimensiuni considerabile. Plantele de afin în ghivece mici nu au rădăcina îndreptată în jos, neavând suficient spațiu să se dezvolte în ghiveci, rădăcina crește în sus.
Factorul limitativ al plantațiilor de afin este aciditatea solului. Afinul merge numai pe solurile ușoare, bine drenate, acide și foarte acide. Se vor evita solurile foarte compacte, argiloase.
Solurile pot fi ameliorate prin: folosirea turbei acide la plantare, rumeguș de conifere, sulf muiabil, sulfat de amoniu, uree sau alte îngrășăminte care ajută la creșterea acidității. În funcție de analizele solului trebuie respectat un program foarte strict de fertilizare și amendare a solului pentru a menține echilibrul acidității în sol în limitele optime.
*Irigarea este obligatorie
Dacă alte culturi de nișă, așa cum sunt agrișul sau coacăzul, dau recolte bune și fără irigare, o plantație de afin nu poate fi înființată fără a lua în calcul și costul suplimentar reprezentat de sistemul de irigare. Afinul are nevoie de apă pentru că are o înrădăcinare foarte superficială, necesitând o cantitate constantă de apă în sol pentru a se putea dezvolta corespunzător. Este o specie iubitoare de lumină, se plantează în locuri însorite. Se recomandă plantarea doar în zonele cu sursă de apă sigură pentru irigare. Specialiștii recomandă instalarea unui sistem de irigare prin picurare cu posibilitate de ferti-irigare pentru crearea de condiții optime nutriției plantelor și menținerea acidității solului.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU