Pentru fermieri, crearea fondurilor mutuale în agricultură ar fi de mare ajutor să se protejeze mai bine de riscurile neacoperite de asigurări, dacă legislația ar fi clară. Însă la noi ea are o serie de ambiguități, care întârzie apariția acestor instrumente. Participarea fermierilor la fondurile mutuale ar fi trebuit să aducă o reducere considerabilă a riscurilor neacoperite de societățile de asigurare, precum grindină, secetă, pierderi de venit cauzate de boli și dăunători la plante și animale.
Concret, cadrul legal permite înființarea unor fonduri mutuale, cu menirea de a gestiona riscurile în agricultură, prin acordarea unor compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor sau ale plantelor, de un incident de mediu sau de alți factori naturali. Resursele pentru astfel de compensații urmează a fi asigurate din contribuții ale membrilor fondului mutual, fonduri europene și fonduri din bugetul național.
Modificările cuprinse în legea pentru crearea fondurilor mutuale în agricultură deschid o portiță pentru includerea secetei și grindinei între riscurile acoperite de fondurile mutuale, introducând posibilitatea acordării unor compensații pentru incidente produse de alți factori naturali.
*Risc de piață, boli și dăunători, condițiile climatice
O explicație în privința fondurilor mutuale în agricultură, de ce nu sunt pe deplin funcționale, a fost oferită de ministrul secretar de stat Daniel Butănoiu, la întâlnirea cu fermierii nemțeni: „Factorul politic a decis cum trebuie să funcționeze acest fond mutual, având la bază un regulament european, în care este prevăzută o măsură referitoare la riscurile privind pierderea de venit în agricultură. Adică, riscurile de piață, bolile și dăunătorii, riscurile climatice. Acolo au apărut niște condiții care să permită funcționarea și organizarea acestor fonduri mutuale. Comisia Europeană pune acest buget în această măsură, urmând ca administratorii să fie fermieri. Ei trebuiau să se organizeze, să creeze acea entitate – fondul mutual – care să respecte regulile financiare impuse de Banca Națională și fondurile de garantare. Pentru că noi trebuie să ne asigurăm că acești bani nu se duc la o asociație și anul următor nu mai avem fondul. Din acest punct de vedere, ei trebuiau să facă dovada că au posibilitatea de a angaja personal care să lucreze cu astfel de riscuri. Ministerul Agriculturii a pus la dispoziția fondurilor mutuale 3 milioane de euro, pentru plata angajaților care sunt specialiști pe domeniile respective. Dacă se vor crea 5 fonduri mutuale, bugetul de 3 milioane euro va trebui împărțit între ele“.
Când mai mulți se ceartă, cei care au de pierdut sunt fermierii și așa bătuți de soartă, „striviți“ de seceta cumplită care le-a distrus culturile. Deocamdată, este creat un sigur fond mutual în agricultură. Dar are o mare hibă: încă nu este recunoscut de Ministerul Agriculturii…
Tina CONDREA