Floarea soarelui, o cultură… „capitalistă”

tina-floarea soarelui

De prin anii 1970, floarea soarelui a dispărut dintre  culturile agricole ale judeţului Neamţ. Pe atunci apăruse o „infecţie” la plante, ceea ce a dus la interzicerea cultivării florii soarelui în zona noastră. În acele vremuri, economia era superplanificată, aşa că măsura a fost iute şi uşor de pus în practică. În judeţul Neamţ, floarea soareului a fost scoasă din „planul de  culturi”. Şi aşa a rămas ani de-a rândul…

Asta până să trecem cu agricultura la economia de piaţă, adică la capitalism. Treptat-treptat, floarea soarelui a început să „coloreze” şi ogoarele nemţene. Prevăzători în felul lor, agricultorii au început cu suprafeţe mici de floarea soarului. Au apărut apoi şi primele prese de ulei, mici făbricuţe de ulei prin comunele nemţene. Unele s-au făcut chiar cu fonduri europene, din primele finanţări destinate localităţilor rurale sărace. Că, sărăcia era condiţia esenţială pentru astfel de finanţări…

Acum, floarea soarelui e o cultură de bază  în rândul fermierilor nemţeni. Bunăoară, anul trecut, cu floarea soarelui au fost cultivate peste 11.000 ha. Pentru acest an, agricultorii noştri vor mai multă floarea soarelui în cultură. Mizează pe o suprafaţă de cel puţin 12.000 ha. Vom vedea cât va fi până la urmă. Semănatul florii soarelui este abia la început. Acum e în „pauză” de ploi de câteva zile…

Fermierii sunt şi cumva mai rezervaţi în priviţa suprafeţelor cultivate cu floarea soarelui. Asta pentru că la ultimile două recolte nu au ieşit prea bine cu vânzarea seminţelor de floarea soarelui pentru  ulei. Dar, de ulei este nevoie tot timpul…

Tina CONDREA