Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează mâine, 19 decembrie, cea de-a 46-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”. Ca în fiecare an, festivalul reuneşte cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri din Moldova, manifestările desfăşurându-se în aer liber.
Festivalul va debuta la ora 12.00, cu tradiţionala paradă desfăşurată pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotelul „Ceahlău” – Teatrul Tineretului. După paradă, la ora 13.00, formaţiile participante vor susţine un spectacol de datini şi obiceiuri, pe scena amenajată în Piaţa Ştefan cel Mare.
La Festivalul de Datini şi Obiceiuri vor participa: Ansamblul folcloric „Cerbul” de la Heleşteni (judeţul Iaşi), „Urşii de la Asău” (judeţul Bacău), Ansamblul folcloric „Mioriţa” din Piatra Şoimului, Alaiul de datini şi obiceiuri Taşca, Alaiul de datini şi obiceiuri Farcaşa, „Izvoarele Borcuţului” Borca, Alaiul de datini şi obiceiuri Răuceşti, Banda lui Bujor din Grinţieş, Alaiul de datini şi obiceiuri Ştefan cel Mare, „Sumanarii” din Trifeşti şi Ansamblul „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Cetele de colindători, urători şi mascaţi îşi vor întâmpina publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
Participanţi:
Cerbul de la Heleşteni, judeţul Iaşi
Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.
Urşii de la Asău, jud. Bacău
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
Banda lui Bujor”, comuna Grinţieş, judeţul Neamţ
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaşul preferat al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.
„Banda lui Bujor” este o tradiţie veche în această regiune, la Grinţieş păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar şi astăzi se regăsesc fotografii cu „Banda” din 1923.
Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. În componenţa formaţiei, în 2010, a intrat un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul „Jidanul”.
Pe lângă „Banda lui Bujor”, în comună activează şi o formaţie de elevi, participantă la mai multe manifestări organizate de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, în 2001 primind chiar Premiul I la secţiunea „Teatru Folcloric”.
Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ
Formaţia de urs, caii şi capra din Ştefan cel Mare a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. Coordonatorii formaţiei, Mihaela Rusu şi primarul comunei Sorin Ouatu spun că deşi generaţiile s-au schimbat, tradiţiile prezentate au rămas aceleaşi până azi. În fiecare an, în comună, se organizează manifestări care permit prezentarea şi, astfel, conservarea acestor obiceiuri, cu ajutorul a două formaţii de a căror pregătire se ocupă Eugen Gliga şi Cătălin Olaru. Fiecare formaţie este formată din două capre, doi cai, un urs, un ursar, un vătaf (şef de formaţie). Punctul de atracţie al grupurilor îl reprezintă capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi, iar în picioare au opinci cu zurgălăi. Caii, doi la număr, au în jurul brâului o covată tăiată, îmbrăcată în costum popular, opinci în picioare, iar pe cap căciulă de miel cu oglinzi pe o parte. În fiecare an, pe 27 decembrie, seara, se organizează în comună ”Balul gospodarilor”, prilej cu care cele două formaţii devin rivale pentru câteva ore, fiecare urs dansând până la epuizare, iar cel care rezistă cel mai mult este declarat învingător. De-a lungul timpului, păstrătorii de datini de la Ştefan cel Mare au fost invitaţi la multe festivaluri de gen, de unde s-au întors cu numeroase premii.
Ansamblul folcloric „Mioriţa”, comuna Piatra Şoimului, judeţul Neamţ
În 1972, la iniţiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, lua fiinţă la Piatra Şoimului, o formaţie de nouăsprezece fluieraşi. După 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe Ţăbârnac, formaţia a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Mioriţa, cu secţiuni de fluieraşi, dansuri populare, solişti vocali şi instrumentali. Formaţia a participat la diverse festivaluri şi serbări – Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor de la Sibiu, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ, festivaluri de folclor la Iaşi sau Suceava, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint de la Văratec, dar şi la un schimb intercultural cu Republica Moldova. În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Oţel, numără patruzeci de membri, între care cincisprezece sunt copii, aceştia reprezentând garanţia continuităţii şi promovării tradiţiilor folclorice în comună.
Alaiul de datini şi obiceiuri din Farcaşa, judeţul Neamţ
Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva: Ionel Bezim, Vasile Ştefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.
Formaţia „Izvoarele Borcutului”, comuna Borca, judeţul Neamţ
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri “Leru-i ler…” de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă “Steaua Sus Răsare” de la Piatra Neamţ.
Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Răuceşti, judeţul Neamţ
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obicieuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
„Sumanarii” din Trifeşti, judeţul Neamţ
Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
Irina NASTASIU
