Ștevia dulce cunoaște un adevărat „boom“ la nivel mondial. La noi în țară, cei care încearcă să promoveze această cultură profitabilă s-au lovit de inerția mai marilor agriculturii românești, orientați mai mult spre cultivarea cerealelor, decât pe plantele cu potențial. Explicația pentru care ștevia dulce „nu a prins“ încă rădăcini și la noi este lipsa unei subvenții speciale, așa cum este cea de la tutun. În alte țări, 60% din tot procesul de obținere a extractului de ștevie este subvenționat.
Ștevia este foarte căutată pentru că poate înlocui zahărul în dieta diabeticilor, a celor cu probleme de sănătate sau care vor să slăbească. Efectele sale sunt miraculoase, ne asigură cei care s-au bucurat de beneficiile șteviei dulci. Dacă vom degusta o frunză, după ce vom mesteca, simțim foarte puternic gustul dulce care persistă un anumit timp.
*Ștevia: aliment și medicament
Ștevia, alături de spanac, intră în categoria plantelor-minune, aducând beneficii organismului în ceea ce privește curățarea de toxine, medicii nutriționiști spun că este extraordinară într-o cură de detoxifiere. Ștevia are proprietăți nutritive, pentru că este foarte săracă în calorii și are un indice glicemic foarte mic. Ștevia aduce beneficii sistemului digestiv și conține fibre și vitaminele A și C. Planta conține fier și oxalați, la fel ca cealaltă plantă-minune a primăverii, spanacul. Ștevia îndepărtează starea de oboseală, poate ajuta în ameliorarea asteniei de primăvară. Ștevia poate regla nivelul zahărului din sânge, îndepărtează pofta de dulciuri și senzația de foame. Ștevia consumată ca salată poate stimula sistemul imunitar și cel antibacterian și combate pneumonia sau tusea. Pentru că e bogată în fibre și are efect laxativ, ștevia poate fi excelentă și în cazul unor constipații.
*Tehnologia de cultură
Testate în Olanda, frunzele șteviei produse în România s-au dovedit de trei ori mai bogate și mai aromate decât cele cultivate de străini. Meritul ar fi cel al verilor caniculare, care ajută planta să acumuleze cantități mari de zahăr. Motiv pentru care olandezii sunt dornici să cumpere cât mai multă ștevie dulce produsă în România. Este și motivul pentru care unii fermieri nu renunță la cultura de ștevie dulce, văzând în asta o afacere profitabilă, pretabilă și pe suprafețe mici. Fiind îndulcitorul cu zero calorii, ștevia oferă o nouă oportunitate de profit.
Tehnologia de cultură nu este deloc complicată și se aseamănă cu cea de lucernă, mai ales ca pretenții ale plantei, tratamente și recoltare. Singura dificultate rămâne faptul că ștevia este o plantă perenă, așa că este nevoie de răsaduri, fiind necesare 100.000 de fire de răsad pentru a înființa un hectar.
O altă pretenția a culturii de ștevie este apa. Are nevoie de irigații pentru a se obține acel maxim de patru recolte frumoase pe an. Se irigă regulat, iar fertilizările se aplică la plantare și la mijloc de vară. Se pot folosi fertilizanți pentru legume, nu are pretenții speciale.
Ștevia dulce preferă solurile umede, bine drenate, pentru că nu suportă apa stagnantă, aceasta favorizează putrezirea rădăcinilor și dezvoltarea bolilor. Ștevia poate fi atacată de două tipuri de ciuperci, pentru care se recomandă tratamente bio la cultura de ștevie dulce.
Ștevia se recoltează întotdeauna dimineața, după evaporarea picurilor de rouă. După prima recoltare, planta lăstărește și mai mult, deci producția crește.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU