Numit și maghiran sălbatic, busuioc de pădure sau oregano
Are calități antibacteriene și antimicotice puternice
Sovârful crește prin fâneţele de deal şi de munte, în vii şi în tufişuri, prin livezi ori la marginea pădurilor şi chiar în locuri pietroase. Sovârful se mai numeşte și maghiran sălbatic, busuioc de pădure sau oregano. Numele popular de sovârf vine din slava veche și înseamnă „vârf uscat ”. În prezent, numele oregano utilizat la nivel internaţional a luat locul vechii denumiri de sovârf. Sovârful pare mai degrabă o buruiană cu flori în bucheţele roz-violacee, în fapt fiind un izvor de principii terapeutice impresionante. Planta este folosită ca remediu pentru afecţiuni respiratorii şi dermatologice, dureri de cap şi de dinţi, otite, crize reumatice şi nu numai. În medicina populară românescă, sovârful era cunoscut și de daci care îl foloseau ca remediu de sănătate și la vopsit. Tot de atunci s-a păstrat și obiceiul de a presăra planta între haine în lada de zestre, pentru parfum și protejarea de molii. Fiertura de sovârf se folosea și pentru igienizarea casei, stropindu-se podeaua de lut. Sovârful a dovedit eficiența leacurilor „băbești” Sovârful conţine uleiuri volatile, taninuri, principii amare, antociani, flavone, acizi polifenolcarboxilici şi derivaţi compuşi terpenici, substanţe minerale care conferă plantei rol antispastic asupra musculaturii netede, sedativ asupra sistemului nervos central, antiseptic, stomahic, carminativ şi luidifiant asupra secreţiilor bronşice. Sovârful este un bun remediu în cazul afecţiunilor respiratorii, faringitelor, tusei convulsive şi a stărilor gripale, bronşitelor şi astmului bronşic, colitelor de fermentaţie, dizenteriei, gastritelor hipoacide, stomatitelor şi traheitelor, iar calităţile sale medicinale fac din ea un leac bun şi în cazul altor probleme de sănătate. Planta are virtuţi terapeutice demonstrate şi în caz de anorexie, astenie şi probleme cu somnul. Sovârful este astăzi intens cercetat în laboratoare, rezultatele obținute certificând eficiența leacurilor „băbești”. Sovârful are calități antibacteriene și antimicotice puternice. Este un antibiotic natural care crește imunitatea și energizează organismul. Cercetări efectuate în Marea Britanie au arătat ca extractele de sovârf sunt mult mai active contra stafi¬lococilor decât orice anti¬biotic cu¬noscut în prezent. Plantă perenă, folosită și drept condiment Sovârful este o plantă perenă, cu tulpina în patru muchii, iar frunzele sunt opuse, scurt pețiolate, de forma ovală, cu marginea întreagă sau ușor dințată. Conțin celule cu ulei eteric, acesta fiind motivul utilizării drept condiment. Florile sunt mov, rareori albe, și apar pe țepi, având marginea de culoare purpurie. Planta înflorește din iulie până în august. De la sovârf se recoltează partea frageadă din vârful plantei, de la sfârșitul lunii august și începutul lui septembrie. Se recoltează pe timp frumos, călduros, între dimineața și miezul zilei, după ce dispar ultimele picături de rouă. Se taie cu un foarfec sau cu cuțitul ramurele de 20-25 cm, care se pun apoi la uscat, în strat subțire, în camere bine aerisite. Plantele se întorc de 2-3 ori pe zi, altfel se înnegresc și pierd din aroma specifică și din calitățile vindecătoare. Greșelile în uscarea plantei duc la descompunerea vitaminei C, dar și la pierderea aproape în întregime a uleiului eteric, care se evapora destul de repede. Planta uscată corect își păstrează culorile naturale și o aromă placută.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU