*Bun pentru răceală, imunitate și tensiune
Vâscul este un parazit care nu are rădăcini și crește pe tulpinile copacilor, având aspectul unor tufe rămuroase, îngroșată la noduri, de unde se rupe cu ușurință, florile sunt discrete, de culoare galben-verzuie. Fructele sunt sticloase, verzi la început apoi albicioase, sunt toxice și apar din octombrie până în decembrie. Arată ca o boabă care conține numeroși sâmburi încastrați în pulpa gelatinoasă a fructului.
Folosit ca leac încă de pe vremea dacilor, vâscul nu numai că aduce noroc îndrăgostiţilor care se sărută sub el în noaptea de Revelion, ci este şi un medicament natural pentru diverse afecţiuni.
*Pentru uz medicinal, doar frunzele şi tulpina
În scop terapeutic sunt folosite doar frunzele şi tulpina, care pot fi culese până la jumătatea lui decembrie. Datorită substanţelor conţinute, vâscul este de mare ajutor în tratarea hipertensiunii arteriale. Fiind bogat în flavonoizi, dar şi în vitamina C, vâscul este recomandat atunci când ai răcit. Tusea este calmată cu ajutorul unei căni cu ceai de vâsc. Pulberea obţinută din această plantă, câte o linguriţă de două ori pe zi, creşte imunitatea. Poţi apela şi la un extract de mlădiţă de vâsc, 30 de picături pe zi. Şi stările nervoase se reduc dacă ţii o cură de minimum trei luni, perioadă în care bei zilnic, dimineaţa şi seara, câte două căni cu ceai de vâsc.
*Reglează glicemia şi opreşte hemoragia
Ceaiul de vâsc are efecte stimulatoare asupra metabolismului şi o acţiune benefică asupra pancreasului, iar o cură de câteva luni cu ceai sau macerat de vâsc va regla nivelul glicemiei.
Vâscul este recomandat şi în cazuri de hemoragie datorită efectului hemostatic pe care îl are. Dacă suferi de sângerări nazale, pulmonare şi intestinale, consumă zilnic cate o cană cu ceai de vâsc. După o perioadă scurtă de tratament, sângerările vor dispărea.
Neplăcerile digestive, precum ulcerul, dar şi balonarea se vindecă mai uşor cu ajutorul pulberii din vâsc. Colina, un nutrient care se găseşte în această plantă, împiedică acumularea de grăsimi în ficat. Se utilizează şi în convulsii, epilepsie, migrene de origine nervoasă şi nevralgii.
abundente.
Pentru uzul intern se poate opta pentru infuzii, macerate în vin alb, pulbere în capsule, sirop sau pilule. În uz extern este utilizat sub formă de comprese în nevralgii, sciatică și dureri reumatismale sau băi de şezut în cazul leucoreei.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU