Din acest an, plata complementară la sfecla de zahar îşi modifică titulatura. Mai mult decât atât, de acum înainte, contractul de producere a sfeclei de zahăr se vizează de către reprezentantul desemnat de Direcţia pentru Agricultură Neamţ. Plăţile se vor face pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, urmărindu-se respectarea strictă a obligaţiilor privind mărimea suprafaţei culturii contractate, a condiţiilor agrotehnice aplicate, precum şi asigurarea unei densităţii medii de cel puţin 4 plante/mp. Sfecla de zahăr este cultura cea mai bine plătită, ca nivel al subvenţiilor alocate. Anul trecut cuantumul a ajuns la 445 euro pe hectar! Mai mult decât dublu, comparativ cu alte culturi din câmp.
Pe Vasile Balcan, preşedintrele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din zona Moldovei, l-am rugat să comneteze această restricţie. Dacă ea nu cumva are menirea să-l descurajeze pe agricultor, poate chiar să se lase păgubaş. Declaraţia ne-a surprins oarecum : ” Noi, cei din Asociaţie, am cerut asta. La nivelul ţării există suprafeţe înregistrate ca fiind cultivate cu sfeclă de zahăr, se luau subvenţii pentru ele, dar în realitate, în teren acele culturi nu existau. Ori era o cultură făcută, aşa în bătaie de joc. Subvenţia complimentară care se dă în plus la sfecla de zahăr şi este în sumă fixă la nivel naţional. Este vorba de 10 milioane de euro, bani care trebuie să se împartă la suprafaţa totală de sfeclă de zahăr de 21.500 hectare, cât s-a înregistrat în ţară. Este supafaţa care s-a negociat cu cei de la Uniunea Europeană înainte de aderare, în 2007. Dacă suprafaţa creşte, cum a fost de anul trecut când s-a ajuns la 26.000 ha, valoarea subvenţiei pe hectar se diminuează. Asta în defavoarea adevăraţilor cultivatori de sfeclă de zahăr. Anul trecut, la nivel naţional, au fost peste 2000 hectare declarate ca fiiind cultivate cu sfeclă de zahăr. Dar numai în acte! În teren nici barem n-au fost însămânţate acele suprafeţe. Dar sunt şi care, doar formal, cultivă sfeclă, aşa doar de ochii lumii. Ca să poată lua subvenţie. Este foarte bine că se face o verificare clară în teren, pentru toate suprafeţele declarate ca fiind cultivate cu sfeclă de zahăr.”
În judeţul Neamţ, anul trecut, nici un cultivator de sfeclă de zahăr nu a fost prins cu „ocaua mică”.
Tina CONDREA