6 amendamente propuse, 3 admise!
Senatorul Livu Bumbu face parte din Comisia pentru cerce-tarea abuzurilor, dar a fost invitat să participe şi la „facerea” noului Cod silvic. Să fie de faţă, ca nu care cumva vreun articol de lege să aibă iz … de abuz. Paza bună, trece primejdia rea!
A fost o participare activă în Parlament, dar şi în teren. La Piatra Neamţ a organizat o dezbatere cu toţi factorii implicaţi în gestionarea pădurii şi nu numai. Aşa s-au „născut” cele 6 amendamente propuse pentru îmbunătăţirea prevederilor noului Cod silvic. Din care numai 3 au fost admise. Concret, iată pentru ce s-a zbătut şi continuă să o facă se-natorul nemţean.
Riscam să rămânem fără păşune…
Senatoului Liviu Bumbu nu i-a scăpat din vedere un aspect, cel al paşunilor. Chiar dacă vorbim de Codul silvic. Tocmai de asta! „Este foarte importantă chestiunea păşunilor. La Codul silvic s-au adus o mulţime de amendamente, dar nimeni nu s-a gândit la o problemă fundamentală, cea a păşunilor. În definiţia patrimoniului silvic, apar şi păşunile acoperite cu 0,4 la sută cu vegetaţie forestieră. Fără a fi definită vegetaţia forestieră ca atare. Cu excepţia celei de pe terenurile forestiere degradate. Ce înseamnă 0,4 a sută? Dacă ai nişte tufari pe o păşune, automat intră în patrimoiul silvic. Te uiţi din avion şi vezi că păşunea-i acoperită de crengi şi frunze… E păşune cu vegetaţie forestieră! Dacă acoperirea e mai mare de 0,4 la sută, respectiva păşune trece la Silvic. Ceea ce, din păcate, s-a şi petrecut până acum şi în judeţul Neamţ, când s-au pierdut foarte multe de hectare de păşune. Asta a rezultat la recensământul agricol, unde apărem cu o reducere enormă de suprafeţe. Este vorba de mii de hectare de păşune. Majoritatea acestor suprafeţe au intrat în patrimoniul silvic de la sine! Mai mult, dacă ai un pâlc de pădure şi în interiorul lui este păşune, automat, acea păşune intră în patrimoniul silvic. Chiar dacă nu are pe ea vegetaţie forestieră, dar este înconjurată de pădure. Aşa se tot diminuează suprafeţele de păşuni, de la un an la altul.
Mai e un aspect foarte important. Prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ne-am angajat să nu facem reduceri ale suprafeţelor de păşune, decât maximum 10 la sută. Fără să fie precizat dacă procentul e la nivel naţional, local ori pe tipuri de proprietate. Nu monitorizează nimeni treaba asta, nu este un sistem anume pus la punct. Nici nu se face control pe acest temă. Pentru a preîntâmpina preluarea păşunelor în patrimoniul silvic, că-i prinsă asta în noul Cod silvic, am venit cu acel amendament. Este foarte important, altfel riscam să rămânem fără păşune…
Era de presupus că dacă oamenii nu-şi curăţă păşunile, pe ele poate creşte vegetaţie forestieră, după care pot fi preluată în patrimoniul silvic. Unde deja a apărut vegetaţia forestieră, cei de la Silvic nu-i mai lasă pe proprietarii de păşune s-o curăţe! Problema această devine şi mai acută în zona montană, unde păşunile sunt mai toate în preajma pădurilor…
Transportul lemnului, înterzis noaptea!
În noul Cod silvic se spune că transportul masei lemnoase este interzis pe timp de noapte, pe perioade care diferă, în funcţie de anotimp. Iarna era nepermis între orele 19 şi 7, iar vara între 22 şi 5. Aici a avut de adus o „corectură” senatorul Liviu Bumbu: „A fost acceptată pro-punerea mea ca, pe timp de noapte, interdicţia să fie în acelaşi interval orar, fie că e vară ori iarnă. Adică între orele 22-5.”
Problemele cele mai mari apar în privinţa exploatării masei lemnoase, din momentul în care se interzice vânzarea lemnului direct din pădure, „de pe picior” cum se spune. Această măsură urma să intre în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor. În acest moment, în România, doar 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite. Situaţie faţă de care senatorul Liviu Bumbu a precizat: „În momentul de faţă, Romsilva nu este pregătită penru aşa ceva, nu are condiţii create. În acest context am propus ca de la 1 ianuarie 2014 , Romsilva să stabilească, anual, câtă masă lemnoasă poate se exploateaze direct din pădure şi câtă se valorifică din depozitele de lemne special amenajate. Atâtea câte sunt.
Pe lângă unele prevederi vehement contestate, noul Cod silvic vine şi cu chestii foarte bune. De exemplu, prioritate la licitaţii să aibă firmele care prelucrează lemnul pe plan local. Paza pădurii e foarte importantă. E bine că s-a ridicat acest aspect. Că nu-i lămurită încă această problemă, e altă chestiune. În Codul silvic se spune că pădurile în suprafeţe de până la 30 ha să le preia în pază gratuită jandarmeriile silvice. Dar sunt aspcte neclarificate încă.”
Pădurea, ca sursă regenerabilă
Un alt aspect fundamental, o chestiune de principiu, faţă de care senatorul Liviu Bumbu a atras serios atenţia se referă la faptul că: „Pădurea trebuie să fie privită ca o sursă regenerabilă.
Nu facem din toate pădurile parcuri naturale, de care nu avem voie să ne atingem, nu avem voie să exploatăm masă lemnoasă. Dar pădurea trebuie exploată în regim silvic, cu toate rigorile impuse. O pădure, după ce ajunge la maturitate, începe să se degradeze, se înregistrează pierderi. Atunci trebuie să intervii. Tăierile se fac numai pe baza amenajamentelor silvice.”
Cât despre exploatarea masei lemnoase, că ar fi anume gândită pentru destinari din vreme ştiuţi, senatorul Liviu Bumbu este de altă părere.”Sunt mulţi contestatri ai prevederilor noului Cod silvic, care acuză că el este făcut pentru a favoriza fimele mari, cum sunt multinaţionale. Eu, nefiind de specialitate, nu am sesizat aşa ceva în lege. Clar şi cert este că trebuie să ne reconsiderăm atitudinea faţă de pădure. Mai ales în privinţa respectării cadrului legal. Trebuie să fim foarte atenţi cu pădurea. Avem un procent de pădure pe suprafaţă, mult mai mic decât media europeană. Pare de necrezut, dar aşa este! Calitatea pădurilor este destul de discutabilă, o spun specialiştii.”
Până la aprobarea Codului silvic e cale lungă, cu multe sincope…
Forma noului Cod silvic supusă acum dezbaterii publice este cea aprobată în Senat. Proiect care se va modifica, i se aduc tot felul de amendamente. Camera Deputaţilor e forumul decizional. Până atunci mai sunt mulţi paşi de urmat. Mai ales că de când s-au „slobozit” dezbaterile publice, se vine cu o mulţime de propuneri de modificare a proiectului iniţial, cel adoptat în Senat. Care e procedura de urmat, ne spune senatorul Liviu Bumbu: „De regulă, Camera Depu-taţilor preia textul de la Senat, pe care, de obicei, nu prea umblă pe el, decât în cazuri cu totul deosebite. Au fost şi asemenea proiecte de lege.
În comisiile de specialitate, se iau discuţie toate propunerile şi amendamentele depuse în scris. Membrii comisiei pot prezenta direct amendamentele propuse, fără a mai veni cu ele în scris.
În Camera Depuaţilor se aprobă textul de lege, în care se precizează câte amendamente au fost admise şi câte nu. ”
Până la aprobarea nolui Cod silvic e cale lungă, cu multe sincope…
Tina CONDREA