*Raportul este de 4 la 5
Grupul de Acţiune Locală reprezintă asociere între mai multe localităţi, firme şi persoane fizice, grupate geografic, cu un scop comun: dezvoltarea economico-socială a zonei respective. În alcătuirea unui asemena entităţi nu este obligatorie respectarea graniţelor judeţelor, cu GAL-ul putându-se trece de o parte şi de alta a hotarului. Dovadă că, în componenţa GAL-urilor nemţene intră şi comune din alte judeţe. După cum situaţia este şi invers. Acum, aproape că putem vorbi de paritate în „schimbul” de comune, prin trecerea lor de la un judeţ la altul, pe harta GAL-urilor respective. Raportul este de 4 la 5! Adică în componenţa GAL-urilor nemţene intră 5 comune din alte judeţe, iar 4 comune de la noi a trecut hotarul dincolo. Mai exact, în cele 5 GAL-uri nemţene intră comune din alte judeţe, mai exact 3 din Iaşi, câte unul din Suceava şi Bacău. Iată şi cum sunt distribuite schimburile. GAL „Ceahlău” are inclusă comuna Râşca din Suceava, GAL „Ştefan cel Mare” – Ciohorăni -Iaşi, GAL „Valea Siretului”- Răchiteni -Iaşi, GAL „Podişul de Nord al Bâradului” – Oţeleni-Iaşi, iar în GAL „Nicolae Roznoveanu” comuna Balcani-Bacău. Asta în timp ce 4 comune de la noi intră în componenţa a 4 GAL-uri din alte judeţe. Este cazul comunei Pânceşti care este inclusă în GAL „Colinele Iaşului” din judeţul Iaşi, Cândeşti în GAL „Valea Tazlăului”-Bacău, Gherăieşti în GAL „Iaşi Sud-Vest” din judeţul Iaşi şi comuna Valea Ursului în GAL „Colinele Tutovei” din judeţul Bacău.
Partea bună e că, indiferent de care parte a baricadei s-ar afla, între comunele componente ale unui GAL există bună înţelegere în împărţirea banilor, în promovarea strategiilor de dezvoltare rurală, realizarea investiţiilor prioritare. Se adună, discută, iar fondurile existente se repart judicos între edilii parteneri de GAL. Toate comnele din Neamţ au aprobate la finanţare proiecte chiar dacă aparţin de un GAL din alt judeţ. Şi invers.
E bine că se întâmplă aşa! Înseamnă că GAL-urile îşi dovedesc menirea. Adică strategiile GAL-urilor se materializează în proiecte concrete, care urmăresc creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, creşterea calităţii vieţii şi a diversificării activităţilor economice la sate. Strategiile de dezvoltare fiind elaborate de actorii locali, persoane fizice autorizate sau persoane juridice care îşi desfăşoară activitatea microzona respectivă, indiferent de hotarul judeţean.
Tina CONDREA