Cătina, alimentul şi medicamentul vieţii

* Convorbire cu Lucian Dârloman, patronul SC „Catinofort” SRL Dobreni

Rep.: De unde pasiunea pentru cătină? Pregătirea profesională şi meseria pe care o practicaţi, n-au nici o legătură cu agricultura.

Lucian Dârloman: De loc sunt din Bodeşti, am terminat Facultatea de psihologie şi asistenţă socială, dar n-am profesat în această specialitate. Lucrez în domeniul financiar. Următorarea criză la nivel mondial va fi cea alimentară. La asta m-am gândit când am pornit afacerea cu cătina.  Pentru mine, agricultura, cătina în mod special, este o „boală” mai veche. În anul 2008 am concesionat 30 hectare teren agricol la Dobreni, pentru că la Bodeşti nu s-a putut. Am dorit să înfiinţez cea mai mare plantaţie de cătină ecologică din judeţ.

Rep.: De ce cătină şi nu altceva?

L.D.: La nivel mondial, cătina este considerată o plantă strategică. Noi, românii,  suntem mai puţin „educaţi” în privinţa alimentaţiei. Cătina,  aceasta plantă miraculoasă, conţine 112 elemente esenţiale vieţii. În Europa, Germania are sistemul cel mai bine pus la punct de obţinere a produselor din cătină, pe continentul american e Canada, iar pe cel asiatic – China. Derivatele obţinute din cătină sunt foarte bune în alimentaţia oamenilor, mai cu seamă a copiilor şi a bătrânilor. Dar şi a animalelor. Cătina este cel mai bun imunoregulator natural. Boala apare acolo unde există un dezechilibru. Cătina, prin serotonina pe care o conţine, reglează organismul uman. În România, „părintele” cătinei este profesorul universitar Ioan Brad, de la care am obţinut foarte multe date despre această cultură. În ţara noastră sunt puţine informaţiile cu privire la această plantă. De la cătină se folosesc toate părţile componente: coajă, frunze, nu mai zic de fructe.

Rep.: La începutul discuţiei pomeneaţi de criza alimentară mondială. Apoi ne-aţi vorbit de efectele terapeutice ale cătinei. Unde este cel mai mult folosită?

L.D.: Cel mai mult în domeniul farmaceutic, dar şi în cel cosmetic. Fructul în sine este utilizat mai cu seamă în sectorul alimentar.

Rep.: În urmă cu 3 ani aţi concesionat 30 ha teren agricol, de pe care nu aţi obţinut nici un venit. Dimpotrivă, aţi cheltuit foarte mulţi bani cu pregătirea pământului, pentru conversia de la agricultura tradiţională la cea ecologică. Asta durează exact 3 ani, în cazul arbuştilor fructiferi, din care face parte şi cătina. Financiar, cum v-aţi descurcat? Aţi plecat la drum cu o investiţie foarte costisitoare.

L.D.: Până acum am cheltuit foarte mulţi bani. Mi-am încercat „norocul” şi cu fondurile europene. M-au costat enorm toate avizele şi autorizaţiile necesare, studiile şi întreaga documentaţie. Am cheltuit până acum cât pentru o casă! Proiectul l-am depus în mai 2012. A trecut de faza verificărilor locale, făcute de OJPDRP Neamţ, acum este trimis la Iaşi. De fapt, proiectul este redepus! În anul 2011 am avut neplăcuta „surpriză” ca proiectul meu să fie declarat neeligibil la finanţare. La Ministerul Afacerilor Europene, unde a stat tot din luna mai până în decembrie, dintr-o grabă nefirească, proiectul a „picat” de la finanţare. Pur şi simplu s-au omis nişte detalii foarte importante. Noi aveam prevăzut în acel proiect şi un sistem de irigaţie cu apă scoasă de la mare adâncime. N-au observat asta pe schiţă şi nici în documentaţie, motiv pentru care proiectul n-a intrat la finanţare. Ni s-a spus să depunem contestaţie, că eram îndreptăţi s-o facem. N-avea rost, nu ne mai folosea la nimic, întrucât proiectul urma să fie depus tot anul acesta, la sesiunea din mai. Acum, fondurile europene sunt ca şi blocate, vom vedea cum va fi anul viitor.

Am cheltuit foarte mulţi bani până acum. Terenul trebuie bine pregătit, cătina este o cultură perenă, care poate dura 20-25 de ani. Motiv pentru care lucrările diferă de cele din câmp, făcute pentru culturile agricole. Sunt lucrări de adâncimi mari, la peste 70 cm. Fiind o cultură ecologică, sunt de executat şi lucrări suplimentare.

Rep.: Când veţi înfiinţa cultura de cătină?

L.D.: Suntem în aşteptare, cu privire la achiziţionarea materialului săditor. El trebui să fie ecologic, certificat de un organism  de specialitate. Orice plantă se livrează cu un cod de bare care certifică faptul că este soiul respectiv şi că e ecologic. Materialul săditor îl luăm de la o staţiune de cercetare din Bacău. Au acolo peste 20 de soiuri de cătină, noi vom planta 4-5 soiuri. Cel mai optimist termen e în primăvara viitoare, atunci vom înfiinţa plantaţia de cătină ecologică. De când am concesionat terenul respectiv, redevenţa plătită pentru el a fost de peste 10.000 euro. Nu am obţinut nici un venit până acum. Ne-a încurcat şi finanţarea europeană. Dacă făceam investiţiile în regie proprie, erau de mult gata.

Rep.: Aţi gândit afacerea cu cătina, privind în perspectivă. Nu aţi mizat pe un câştig imediat. Cine vor fi viitorii beneficari ai cătinei obţinute de pe plantaţia ecologică de la Dobreni ?

L.D.: Dacă prindem finanţarea europeană, în acel proiect avem şi procesarea cătinei. De aici va ieşi câştigul, nu din vânzarea cătinei neprelucrate. Dar mai e mult până atunci. Până să intre cătina pe rod, asta durează 3-5 ani, sperăm să finalizăm şi investiţia privind procesarea ei. Marea majoritate a producţie va fi destinată exportului, la noi în ţară cătina nu este apreciată la adevărata ei valoare. Piaţa externă este „neacoperită” la aceste produse. Fiind obţinute din cătină ecologică, produsele noastre vor fi la mare căutare.

Rep.: Dacă ar fi să definiţi cătina, în cât mai puţine cuvinte cu putinţă, care ar fi acestea?

L.D.:  Cătina este alimentul şi medicamentul vieţii.