Capriciile vremii şi sănătatea plantelor

Tina-capriciile vremii*Umiditatea din sol, la limită!

Vremea de acum, sănătatea şi rodul plantelor. Sunt fenomene care se intercondiţionează. În ce măsură se şi armonizează, am dorit să aflăm de la Ioan Ghiuţă, directorul Unităţii Fitosanitare Neamţ: „Marea problemă care a apărut acum este generată de întărirea stratului superficial al solului, iar acolo unde lucrările nu s-au făcut imediat după recoltare, este mai greu de pregătit patul germinativ pentru viitoarele recolte. În rest, lucrurile sunt bune. Să sperăm că vremea va ţine cu agricultorii, că va ploua în următoarea perioadă. Dar sunt multe zone din judeţ, cum e şi cea agricolă din partea Romanului, unde au căzut precipitaţii destul de consistente, zilele trecute. Din punct de vedere fitosanitar, nu sunt probleme.”

Asta spun specialiştii din domeniul fitosanitar. Meteorologii sunt, să zicem, mai pesimişti. Ei vin cu avertismente nu prea îmbucurătoare pentru agricultori. Dar nici nu sunt chiar de speriat. Problema mare e cea a nivelului de umiditate din sol. Aşa că, deficitele de apă din solul agricol vor atinge, în această perioadă,  limita coeficientului de ofilire a culturilor pe majoritatea suprafețelor. Totuşi, în cazul porumbului, rezervele de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm se vor situa în limite satisfăcătoare și apropiate de optim. Potrivit meteorologilor, vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit, dar va intra apoi într-un proces de răcire treptată, aceasta devenind normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Temperaturile maxime ridicate din aer situate peste limitele biologice critice de rezistenţă ale plantelor (30 – 32°C), asociate cu deficite de umiditate în sol, vor determina, în continuare, manifestarea fenomenelor de ofilire, răsucirea şi uscarea parţială a aparatului foliar, şiştăvirea boabelor la porumb şi a seminţelor la floarea-soarelui.

În funcţie de data semănatului, porumbul îşi va definitiva înflorirea continuându-se totodată mătăsirea, precum şi maturitatea în lapte şi ceară. La sfecla de zahăr se vor continua alungirea şi îngroşarea cozii frunzelor, precum şi acumularea zahărului în rădăcină, iar cartoful va înregistra dezvoltarea tuberculilor, veştejirea ori uscarea vrejilor, maturitatea tehnologică, izolat fiind posibilă declanşarea recoltării.

În toate plantaţiile, fructele cu seminţe vor parcurge creşterea rodului şi acumularea zaharurilor , iar la sâmburoase se va continua recoltarea. La viţa de vie se va  semnala creşterea şi acumularea zaharurilor în cea mai mare parte a zonelor viticole, iar la soiurile de masă, maturarea boabelor.

Tina CONDREA