Astăzi, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni participă la Târgul Internaţional Bucureşti. În cadrul secţiunii de Biosecuritate Alimentară, Staţiunea Secuieni este reprezentată prin expunerea dr.ing. Constantin Găucă, în care se va regăsi oferta Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni privind soiurile de cânepă monoică şi tehnologiile de cultivare în agricultura din România.
Nu întâmplător SCDA Secuieni a fost invitată la această manifestare ştiinţifică de nivel naţional. Nu, pentru că Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni este singura unitate de cercetare profilată pe cânepa monoică. Soiurile de cânepă monoică create la SCDA Secuieni şi omologate sunt unice în România.
Prin acţiunea de acum, de la Târgul Internaţional Bucureşti, se oferă Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni un bun prilej pentru popularizare a rezultatelor obţinute în domeniul ameliorării şi tehnologiei de cultivare a cânepii monoice. Dorinţa celor de la SCDA Secuieni este ca, împreună cu factorii de decizie de la cel mai înalt nivel, să se găsească posibilităţi, soluţii pentru extinderea acestei plante în cultură. E de sperat ca, în timp, cânepa să îşi recapete rolul pe care l-a avut în agricultura românească.
*Cânepa, o cultură pe cale de dispariţie?
Cînepa este o cultură pe cale de dispariţie la noi în judeţ, dar şi din întreaga ţară. În Neamţ, imediat ce au intrat în faliment topitoriile de in şi cânepă de la Căciuleşti şi Sagna, nimeni nu s-a mai ocupat de aceste culturi. În momentul de faţă, în ţară, cu cânepă se cultivă o suprafaţă mai mică de o treime decît avea SCDA Secuieni, într-un an, înainte de 1989, pentru obţinerea seminţei din categorii biologice superioare. Înainte, în România, se cultivau cu cânepă peste 40.000 ha, ţara noastă ocupa pe atunci locul al treilea în rândul ţărilor mari cultivatoare de cânepă. La nivel naţional, erau atunci 36 de topitorii care prelucrau tulpinele de cânepă. Acum nu mai avem nici una!
*Am cultiva cânepă, dar n-are cine o prelucra…
Despre cânepă s-a discutat îndelung, anul trecut, la simpozionul organizat pe acestă temă la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni. A fost atunci prezentă la eveniment o parte însemnată a elitei din cercetarea agricolă românească. Scopul declarat a fost acela de a promova cultura de cânepă, ca ea să redevină ceea ce a fost, să atingă măcar nivelul pe care l-a avut odată.
La SCDA Secuieni au fost atunci şi două prezenţe idenite. Marele nostru sportiv Ivan Patzaichin şi Leontina Prodan, designer vestimentar promovând hainele din in şi cânepă. Şi ei erau interesaţi de soarta viitoare a acestei culturi.
Ivan Patzaichin şi-a pus la „bătaie” renumele câştigat, miza pe faima sa în lume. Dar şi pe faptul că are o firmă vestimentară. Sportivii participanţi la diverse competiţii spotive internaţionale, de ce nu ar purta haine de cânepă marca Patzaichin?
Leontina Prodan urmărea şi ea acelaşi lucru: cânepa să reapară în culturile agricole româneşti. Are o firmă profilată pe haine cu ţesătură din in şi cânepă. Fiind designer vestimentar, participă şi la diverse expoziţii organizate în ţară. Din păcate, în ultima vreme a fost nevoită să-şi avertizeze vizitatorii, admiratorii obiectelor sale vestimentare că exponatele nu sunt de vânzare! Nu, pentru că nu mai are din ce le face! Nu mai găseşte ţesături din in şi cânepă. Acesta este şi motivul care a îndemnat-o să vină la SCDA Secuieni, ca să pună umărul la promovarea cânepii.
Vestea dată atunci de Rodica Maxim, directoarea Topitoriei de la Carei, le-a tăiat tuturor elanul. De la finele anului 2012 a fost nevoită să „tragă obloanele” la topitoria de cânepă, din motive lesne de înţeles. Era singura din ţară care mai rămăsese în viaţă…
Atunci nu ai cum să nu te întrebi. Cultivăm cânepă, dar cine o prelucrează?
Tina CONDREA