Despre sărbătoarea Bunei Vestiri, Părintele Cleopa spunea: „Astăzi răsună glas de bucurie în tot pământul. Astăzi Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria că va lua în pântece și va naște în lume pe Fiul lui Dumnezeu, mântuirea întregului neam omenesc. Ziua de astăzi este mai sfântă și mai veselitoare decât toate zilele veacurilor, căci aduce bucurie și vestește mântuirea în toată lumea. Astăzi, Dumnezeu a căutat cu milă și cu îndurare din cer spre pământ și a auzit suspinele strămoșilor noștri și plângerea tuturor celor ce se chinuiau în iad de la începutul lumii“. („Predici la praznicele împărătești și la sfinții de peste an“, arhimandrit Ilie Cleopa, Ed. Episcopiei Romanului, 1996).
Atmosfera de pocăință și întristare specifică Postului Mare este azi înlocuită de bucuria adusă de anunțul îngerului. Acesta este motivul pentru care de Buna Vestire Biserica dezleagă la pește.
Buna Vestire, hramul Mănăstirii Bisericani
Astăzi este și hramul Mănăstirii Bisericani, monument istoric de importanță națională. La mijlocul veacului al XV-lea, un călugăr român pe nume Iosif, care se nevoise în peșterile din Valea Iordanului, și-a luat ucenicii și s-a întors în locurile natale, retrăgându-se pe Muntele Bisericanilor din județul Neamț, unde a ridicat un schit.
În 1498, biserica a fost jefuită și incendiată de turci, iar Iosif împreună cu cei nouă călugări a vrut să plece la Muntele Athos, cunoscut drept „Grădina Maicii Domnului“. Cei zece monahi n-au apucat a face mulți pași, că au fost opriți de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a coborât plină de lumină din crengile unui stejar și le-a spus: „Rămâneți pe loc, căci și aici este Grădina Mea“.
Călugării au găsit apoi, în scorbura stejarului, o icoană a Maicii Domnului, păstrată până astăzi. Pe acel loc , ei au înălțat o bisericuță din lemn, iar după câțiva ani, cu ajutorul voievodului Ștefan cel Mare și al urmașului său, Ștefăniță Vodă, a fost zidită Mănăstirea de piatră de la Bisericani, cu hramul Buna Vestire. Mănăstirea a fost înfrumusețată de Petru Rareș, iar în 1786 a fost refăcută din temelii de Dimitrie Moruzzi. În anul 1959, Mănăstirea Bisericani a devenit schit al Mănăstirii Bistrița, dar în 1991 a redevenit mănăstire.
Icoana Maicii Domnului, găsită în scorbură, este renumită în întreaga țară prin puterea ei de a alunga duhurile rele abătute asupra oamenilor, dar și prin darul de a vindeca boli incurabile.
Irina NASTASIU