Auzind de moartea voievodului Tesalonicului, împăratul Maximian l-a făcut pe Dimitrie voievod în locul tatălui său, cunoscându-i virtutea înțelepciunii. Astfel, Dimitrie a fost primit cu mare cinste de popor, pe care-l cârmuia cu vrednicie, propovăduind pe față dreapta credință și aducând pe mulți la Hristos.
Aflând împăratul Maximian că Dimitrie este creștin, l-a aruncat în temniță. „Și lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie, îndemna pe oamenii cetății să iasă să se lupte cu el, căci întrecea acesta pe toți cei de vârsta lui la mărimea trupului și la putere. Un oarecare tânăr creștin, anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temniță, îi zise: «Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie; roagă-te pentru mine». Iar sfântul, însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: «Și pe Lie vei birui și pentru Hristos vei mărturisi». Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se luptă cu Lie și-i puse semeția lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul rușinându-se, s-a mâhnit și s-a mâniat. Și, fiindcă s-a aflat că Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostași și le-a poruncit să-l străpungă cu sulițele pe sfântul în temniță, pentru că a fost pricina înjunghierii lui Lie. Și făcându-se aceasta, îndată marele Dimitrie și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, făcând după moartea sa multe minuni și uimitoare tămăduiri. Apoi, din porunca împăratului, s-a tăiat și capul Sfântului Nestor“ (din „Viețile Sfinților“).
După moartea Sfântului Dimitrie, creștinii au luat în taină trupul său, îngropându-l cu cinste. După o vreme, un boier binecredincios, Leontie, îmbolnăvindu-se greu, a căutat locul unde se știa că a fost îngropat Sfântul Dimitrie, descoperind trupul izvorâtor de mir al sfântului. Atingându-se de sfintele sale moaște, Leontie s-a vindecat pe loc. La scurtă vreme, deasupra moaștelor Sfântului Dimitrie s-a zidit o mică biserică.
Irina NASTASIU