Mai exact, la Agrana Roman vor veni reprezentaţii tuturor cultivatorilor de sfeclă de zahăr arodaţi unităţii de procesare-Agrana Roman. Este vorba de fermieri din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Brăila şi, mai nou, Covasna. Asta pentru că, în ultimul timp, unii dintre covăsnei vin tot la Agrana Roman cu sfecla de zahăr la procesat. Adevărul e că Agrana Roman este cea mai mare şi mai modernă capacitate de procesare a sfeclei din cele 4 fabrici de zahăr, câte mai funcţionează acum în România.
Detalii despre ordinea de zi a adunării de azi a cultivatorilor de sfeclă ne-a oferit Vasile Pop Silaghi, vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din zona Moldovei. În primul rând, în centrul discuţiilor se va afla situaţia actuală a campaniei de recoltare, livrare şi procesare a sfeclei de zahăr. Cu sigranţă, discuţii „aprinse” se vor încinge în jurul cotractării producţiei de sfeclă de zahăr din anul 2015. „Gazul” pe foc va fi asigurat de starea incertă privind cota de zahăr, blocată de mai mult timp în instanţa de judecată, ca urmare a procesului intentat Ministerului Agriculturii de către o unitate de procesare a sfeclei de zahăr din Ardeal.
*Cu cota de zahăr, în instanţa de judecată…
„România riscă deschiderea procedurii de infringement pentru că nu are alocată cota de zahăr pentru anul de piaţă 2014-2015, iar penalizarea este de 500 de euro pe tona de zahăr din cota stabilita în anul 2007 , care este de 104.600 tone”, avertizează Mihail Dimitriu, vicepreşedintele Patronatului Zahărului din România. Este fără precedent faptul că o ţară membră în Uniunea Europeana nu are alocată cota de zahăr în urma procesării sfeclei, în intervalul anului de piaţă 2014-2015. „În acest an, cota de zahăr nu a fost alocată prin ordin de ministru pentru că s-a produs un scurt circuit. În 2013, Ministerul Agriculturii, în baza unui istoric de realizare a cotelor între fabrici, a transferat fiecărui procesator de sfeclă din România cotele de zahar, pe baza realizărilor din anul 2007, conform unui regulament european. O fabrică de zahăr a fost nemulţumită, deşi nu şi-a realizat cota şi a dat ministerul în judecată. Din cauza acestui fapt, din primăvară, situaţia treneaza în instanta, iar MADR nu şi-a asumat responsabilitatea să aloce până în momentul de faţă cota de zahăr care trebuia alocată până la 1 octombrie, înainte de începerea noului an de piaţă. Sperăm ca, în scurt timp, să deblocăm această situaţie, pentru că este foarte grav”, a subliniat Mihail Dimitiru.
Să sperăm că, după adunarea generală de astăzi, se vor lămuri barem o parte din problemele care-i frământă pe cultivatorii de sfeclă de zahăr Că ei sunt cei care au de pierdut, din tot acest „război” al cotelor de zahăr. Vom reveni cu detalii, după adunarea generală de astăzi.
*Fără cotă de zahăr, într-un an cu producţii record de sfeclă
Trăim vremuri paradoxale! N-avem cotă de zahăr într-un an în care s-au realizat producii record de sfeclă! Specialiştii spun că, în această toamnă, s-a obţinut cea mai mare producţie de sfeclă de zahăr din ultimii 25 de ani. De fapt, este cea mai mare producţie din istoria ţării noastre. Este un record şi pentru agricultorii nemţeni. Anul acesta este cel mai bun nu doar în privinţa producției de sfeclă realizate, ci și al conținutul de zahăr al fructului, care este unul ridicat. Până acum, de pe ogoarele nemţene, s-au rezultat frecvent producţii medii de 60-65 tone la hectar, chiar şi de 70-80 tone /ha.
La nivel naţional, s-au realizat 52-54 tone media pe hectar în condiţiile în care, în cei mai favorabili ani, aveam 40-42 de tone la hectar. „Vom merge pe 200.000 de tone de zahăr în acest an, mai mult decât cota de 104.600 tone alocată Românei. Este o producţie foarte bună şi ne blocăm în birocraţie. Cantităţile din afara cotei, circa 45.000 de tone de zahăr, puteau fi exportate în ţările terţe cu 380 de euro tona şi le-am pierdut pentru că nu am avut stabilită cota”, a spus vicepreşedintele Patronatului Zahărului din România.
Anul de comercializare în piaţa zahărului începe la data de 1 octombrie şi se încheie la data de 30 septembrie a anul urmator. România consumă anual în jur de 500.000 de tone de zahăr, din care 104.600 tone sunt realizate din cota de sfeclă alocată, iar diferenta provine din zahărul brut adus din import, care este apoi procesat în fabricile din România. Consumul de zahăr pe cap de locuitor este de 28 de kg pe an, sub media înregistrată în unele ţări din Uniunea Europeană.
Tina CONDREA