În alegerea unei culturi, profitul este cel care face diferența. Mai nou, agricultorii încep să renunţe la unele culturi tradiţionale, orintându-se spre culturi care se pretează cel mai bine zonelor climatice, posibilităților de valorificare ulterioară. Lavanda, cătina, zmeura, aronia, coacăzele și, mai nou, goji ocupă primele locuri în preferințele românilor.Specialiştii estimează că, în 2015, cele mai profitabile plantaţii agricole rămân culturile de nişă și fructele care se mențin cele mai rentabile afaceri pe suprafețe mici de teren agricol.
Prezintăm câteva din cele mai profitabile culturi cu care agricultorii pot câștiga bani frumoşi. Cu condiția ca, înainte de a înființa exploatația agricolă, să își găsescă și o piață sigură unde să-şi vândă recolta.
*Cătina, miracol pentru sănătate
Cătina ecologică are tot mai mulţi adepţi şi în judeţul Neamţ.An de an cresc suprafeţele plantate cu aceşti arbuşti miraculoşi pentru sănătatea omului. În momentul de faţă deja sunt înfiinţate 7,5 hectare de cătină ecologică în comunle Păstrăveni, Petricani şi Dochia. În curs de înfiinţare sunt alte plantaţii de cătină ecologică: 3 ha la Răuceşti şi câte 20 hectare în comunele Dobreni şi Mărgineni.
Până să ajungi să plantezi cătina ecologică, mai întâi trebuie să pregăteşti ecologic terenul. Este vorba de perioada de conversie, care, în cazul acestor culturi, durează 3 ani. Timp în care tot investeşti în terenul respectiv, dar nu obţii nici un venit în perioada de conversie.
La nivel naţioal, cultură de cătină a cunoscut o creștere spectaculoasă odată cu cererea tot mai mare pe piață. Practic, în 2014 s-a dezvoltat o întregă industrie de prelucrare a cătinei, în majoritate formată din producători care își procesează recolta pentru un profit mai mare. Astfel, recolta de cătină se transformă în suc de cătină, șerbet de cătină, înghețată cu cătină, miere cu cătină, produse cosmestice, ceaiuri și suplimente alimentare ce au la bază micile fructe portocalii bogate în vitamina C.
Înființarea unui hectar de cătină ajunge la circa 3.000 de euro. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei, se ajunge însă la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute se obţine şi 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge însă şi la 20 de tone la hectar în următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani, iar ca profit, cultivatorii mai vechi spun că mizează pe cel puțin 10.000 de euro la hectar, iar acesta poate atinge 20.000 de euro/hectar cu implicarea fermierului în comercializarea timpurie a producției de cătină.
*Fructele de goji, elixirul tinereţii
Aduşi direct din Tibet, arbuştii goji au prins imediat rădăcini în pământ românesc. În judeţul Neamţ avem înfiinţată sigura plantaţie de goji din Moldova, fiind una dintre puţinele din ţară. Vorbim de plantaţia ecologică de goji înfiinţată la Girov.
Fructele goji, denumite și elixirul tinereții, sunt folosite de mult timp în medicina tradiţională pentru îmbunătăţirea vederii, prevenirea diabetului, a hipertensiunii arteriale, întărirea sistemului imunitar şi pentru a ameliora simptomele de oboseală. Studiile au scos la iveală că fructele de goji aduc beneficii importante pentru sănătate, datorită conținutului mare de antioxidanți. fructele de goji sunt folosite în tratamentul mai multor boli.
Cu un preț mediu de 10 euro/kilogram, fructele de goji se numără printre culturile agricole care se rentează pe suprafețe mici. De pe un hectar de plantație se pot obține circa 4-5 tone de fructe uscate numai bune de comercializat, însă această recoltă se poate aduna abia în anul 4-5 al plantației, care trebuie să aibă o densitate de 3500 de arbuști/hectar.
*Nucul, plantaţie cu perspective excelente
Nucul este o plantaţie agricolă care are perspective excelente pentru anii viitori. La noi în judeţ, plantaţii de nuci mai mari sunt în zona Romanului. La Săbăoani, bunăoară, vorbim chiar de o livadă de nuci realizată în sistemul agriculturii ecologice. Este un proiect îndrăzneţ, implementat cu fonduri europene alocate special tinerilor fermieri. Asta înseamnă că finanţarea este integral neramburasabilă!
Problema e că, la fel ca și la alte culturi profitabile, investiția pentru înfiinţarea plantaţiei este destul de ridicată, în condiţiile în care recolta se culege după câţiva ani de la plantare.
Până la urmă investiţia se amortizezaă şi se ajunge la un câștig anual de cel puțin 10.000 de euro/hectarul de livadă de nuci. Asta se întâmplă după o perioadă de 4-5 ani, când nucii plantați vor intra pe rod. După aceea, afacerea intră direct pe profit, iar livada necesită lucrări de întreţinere care vor răpi fermierului doar două săptămâni pe an. Depinde de fiecare producător ce preț dorește să ceară pe producția sa de nuci, dacă are piaţa asigurată. De obicei, toamna, preţul nucilor este de aproximativ un euro/kilogram, iar evoluţia acestuia până în primăvară poate să crească de până la 2,5 ori. Din acest punct de vedere nu se recomandă vânzarea miezului de nucă mai devreme de luna martie, decât dacă comercializarea se face în preajma Sărbătorilor de iarnă, când prețurile explodează la miezul de nucă.
În privinţa nucilor în coajă provenind din soiurile franceze, preţul de valorificare este de minim 3.8 euro/kg, cu destinaţie la export.
*Castravetele amar, energizant natural
Descoperit de micii fermieri ca o cultură profitabilă în România, castravetele amar a prins ”aripi” în ultimele luni și și-a menținut prețul de 20 de euro/kilogram., Castravetele amar cu efecte bune în cazul diabeticilor și a celor care vor să își energizeze organismul în mod natural. În ceea ce privește plantarea semințelor, aceasta se face la o distanță de un metru între plante și doi metri între rânduri. O plantă dă în jur de 20 de fructe, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge și la 300 de grame.
Castraveții amari rezistentă la secetă, nu necesită irigare și nu au nici dăunători naturali. Dacă în cazul castraveților obișnuiți, produiile din ultimii ani au fost foarte scăzute din cauza dăunătorilor, castraveţii amari nu au aceste probleme.
*Cartoful mov, un soi exotic
O cultură care a făcut furori în acest an, cartoful mov rămâne și în 2015 cultura agricolă de la care se pot obține cele mai bune rezultate. Crescut în condiții similare cu cele ale cartofului tradițional, soiul exotic de origine americană oferă producții de 30-40 de tone la hectar. În privința prețului, cartofii violeți au început anul cu 2014 cu 30 de lei/kilogram și au încheiat, la fel ca și ”frații” săi albaștri, la un preț mediu de 12 lei/kilogram. Chiar și așa, încasările pe care fermierul le poate aduna la final de an – cu condiția să vândă la preț bun toată recolta, pot depăși 100.000 de euro.
Tina CONDREA