Anul trecut, emoţiile agricultorilor au fost puse la grea încercare. Alternanţa factorilor favorabili şi mai puţin favorabili s-a succedat cu rapiditate. Când speranţele fermierilor erau mai mari, capriciile vremii loveau fără milă ţinându-i în loc pe agricultori. Mai grav e că asta s-a întâmplat la semănat, întârziind mult înfiinţarea noilor culturi.
Una peste alta, anul 2014 a fost un an agricol bun. Mai cu seamă din punctul de vedere al pro-ducţiilor obţine. La mai multe culturi, în judeţ s-au obţinut producţii de nivel european. Nu la fel putem vorbi şi sub aspect financiar. Mai e mult până departe…
Cu Maricel Tălmă-cel, directorul Direcţiei pentru Agricultură Neamţ, am făcut o scurtă trecere în revistă a agriculturi anului 2014. Iată concluziile.
Unirea dă forţă agricultorilor!
Rep.: O primă impresie asupra agriculturii anului 2014, vă rog!
Maricel Tălmăcel: A fost un an bun din punct de vedere al producţiilor realizate. Dar mai puţin bun sub aspect financiar! Producţiile au fost mari, la majoritatea culturilor. Cu excepţia culturii de floarea soarelui. La porumb s-a ieşit foarte bine, pe medie în jur de 6 tone la hectar. Dar au fost şi producţii de peste 11-12 tone la hectar. Asta înseamnă că oamenii încep să folosească, din ce în ce mai mult, sămânţă de calitate, să aplice tehnologia modernă de cultură. Folosesc erbicide şi îngrăşâminte. Nu mai seamănă fasole în porumb. Că de asta nu erbicidau, că nu puteau face fasole…Apoi, aţi mai văzut pe câmp oameni cu sapa?…
Rep.: Spuneaţi că la floarea soarelui nu s-a ieşit bine. Din ce cauze?
M.T.: Multă floarea soarelui s-a semănat foarte târziu. La început s-a întors cultura. S-a semănat floarea soarelui şi la începutul lunii mai. În condiţiile în care epoca optimă de însămânţare se termină undeva în ultima decadă a lunii aprilie. S-a întârziat foarte mult. Un alt necaz a fost generat de ploile abundente în perioada în care plantele acumulau, când aveau nevoie de soare, de plolenizare corespunzătoare. Au fost mai mulţi factori care au influenţat negativ cultura florii soarelui. Însă, principala cauză o repre-zintă întârzierea mare de la semănat. Dacă se semăna la timp, nu se mai prindeau aceste fenomene nefavorabile.
Rep.: Grâul? Cum a fost, comarativ cu anii din urmă? Ca producţie şi calitate.
M.T.: Ca producţie, e normal. Preţul scăzut a fost cel care a tras în jos. Pro-ducţia medie a fost de 4000 kg/ha, la util. Agricultorul a ieşit în pierdere şi datorită umidităţii la care i s-a calculat preţul, comparitiv cu cea la care grâul a fost recoltat. La plată li s-a luat în calcul umiditatea de 14 %, dar a fost recoltat cu 12 %…Grâul s-a uscat mult în lan. Înainte se plătea această diferenţă, acum nu!
Rep.: Care consederaţi a fi cultura cea mai avantajoasă, ca să nu zic profitabilă?
M.T.: Depinde de tehnologie. Unde s-a făcut agricultură ca la carte, şi porumbul a fost profitabil. Mă refer la societăţile care au obţinut 11-12 tone la hectar. Ele au rămas cu profit. Şi rapiţa se menţine ca fiind o cultură din care se câştigă bine. Are o valorificare destul de bunişoară. Cei care au obţinut producţii mari, au ieşit foarte bine, profitul la hectar a fost ridicat.
Rep.: Ce trebuie făcut ca să se câştige bani frumoşi şi din agricultură?
M.T.: Până nu ai o piaţă agricolă cât de cât stabilă, e mai greu. Se merge la întâmplare cu culturile. Trebuie respectate toate verigile tehnologice, ca să scoţi maximum de recoltă. Marii fermieri ştiu foarte bine să facă treaba asta. Dar ei trebuie să se unească, să se asocieze. Să facă o cooperativă ori grupuri de producători. Una este să negociezi inputuri şi valorificarea producţiei pentru 15.000 hectare de cultură şi alta pentru câteva sute de hectare. Când negociezi inputuri pentru 20.000 ha, poţi obţine un discount de 10-15 la sută. La fel şi când este vorba de câteva zeci de tone de cereale, obţii un preţ mai bun de vânzare. Tot în jur de 10 la sută. Unirea dă forţă agricultorilor! Nu-i destul comasarea terenurilor, e nevoie şi unirea fermierilor, să se asocieze. Aşa şi fondurile europene se pot accesa mai uşor. Uniţi, agricultorii au alt cuvânt de spus pe piaţa agricolă. Pot face preţul…
Rep.: În concluzie?
M.T.: Ca să caracterizăm agricultura anului 2014, trebuie să spunem că s-a semănat târziu, printre pi-cături, s-a recoltat printre picături. În toamnă, iar s-a semănat printre picături… Când a fost ploaie, când oleacă de soare.
Tina CONDREA