- Fermierii nemțeni au cultivat anul trecut 9.400 hectare
- Producția medie e de 2700 kg/ha, cu „vârfuri” de 3400 ori 4000
- Acum, sămânța e pusă sub brazdă pe 85 % din suprafață
Tina CONDREA-ZĂPODEANU
Rapiţa a fost şi în acest an una dintre cele mai profitabile culturi agricole pentru fermierii nemțeni. Adevărul e că rapiţa este o cultură bănoasă, care are desfacerea asigurată, chiar înainte de se pune sămânţa sub brazdă, care urmare a pachetelor financiare de care pot beneficia fermierii de la distribuitorii de semințe și inputuri.
În timp optim, recolta a fost adunată de pe cele 9400 hectare cultivate toamna trecută cu rapiță. Producția medie realizată de fermierii nemțeni a fost de 2700 kg/ha, dar au fost și „vârfuri” de 3400 și chiar peste 4000 kg/ha. Vorbim fermele mari, cele care au aplicat agrotehnica modernă. Ca producție, fermierii nemțeni sunt foarte aproape media pe țară care a fost de 2.844 kg/ha. La nivel național, rapiță a fost cultivată pe o suprafață de aproape 600.000 hectare de pe care s-a obținut o producție totală în jur de 1.700.000 tone, cea mai mare din istoria țării.
Acum, cultivatorii nemțeni de rapiță sunt pe ultima sută de metri cu lucrările de semănat, sămânța fiind pusă sub brazdă pe 85 % din suprafața rezervată pentru această cultură.
Rapiţa aduce primii bani în fermă
Cultura de rapiţă a fost promovată în România la început doar ca plantă energetică, din care se obţine biocombustibil. Chiar dacă rapiţa este una dintre cele mai importante plante oleaginoase ocupând locul trei în lume, dupa soia şi palmier. Uleiul de rapiţă este un excelent ulei alimentar.
Cultura de rapiță nu este doar o plantă energetică sau cu utilizare alimentară, ea este valoroasă și dintr-o perspectivă agronomică, deoarece aduce în fermă beneficii mari, dar şi multe avantaje. Amintim câteva: este o foarte bună premergătoare pentru toate culturile, dar mai ales pentru cerealele de toamnă; are o piaţă sigură de desfacere a produselor pentru că cererea mondială este mai mare decât oferta; este puţin pretenţioasă faţă de condiţiile pedoclimatice, iar în cazul accidentelor climatice (îngheţ) cheltuielile sunt recuperate aproape integral, mai puţin costurile cu sămânţa; este o specie cu putere mare de compensare după accidente climatice sau tehnologice; valorifică bine îngrăşămintele administrate; tehnologia de cultură a rapiţei nu este complicată şi permite mecanizarea completă.
Un alt mare avantaj al culturii de rapiţă este acela că fereşte fermierul de capriciile verii, pentru că rapiţa valorifică bine precipitaţiile căzute peste iarnă şi ajunge la maturitate înaintea instalării secetelor din vara.
Regula celor 3 de 8!
Fermierii cultivatori de rapiță știu că fiecare verigă tehnologică trebuie tratată cu cea mai mare atenție. Preocuparea pentru o producție bună de rapiță pornește de la pregătirea patului germinativ, această plantă aducătoare de profit fiind pretențioasă atunci când vine vorba de gradul de mărunțire a solului. O bună pregătire a solului asigură o răsărire rapidă și omogenă pentru cultura de rapiță de toamnă. Plantele au nevoie să se poată dezvolta în voie astfel încât să intre în iarnă respectând regula celor trei de 8. Cultura la intrare în iarnă trebuie să aibă 8 frunze, rădăcina principală să aibă 8 centimetri, iar diametrul la colet să fie de 8 milimetri. Respectând 8-8-8, fermierii ot siguri că vor avea în primăvară o cultură sănătoasă de rapiță.