Îngrășământul organic natural este un îngrășământ complet, deoarece în compoziția sa se găsesc toate substanțele necesare formării masei vegetale. Categoria îngrășămintelor organice include: gunoiul de grajd, gunoiul artificial, gunoiul de păsări, urina animală și mustul de gunoi, precum și compostul.
Gunoiul de grajd provine de la diferite specii de animale, din amestecul materialelor utilizate ca așternut, al nutrețurilor care au trecut prin tubul digestiv al animalelor și au fost eliminate sub formă de dejecții și urină. Compoziția chimică a dejecțiilor diferă în funcție de furajele utilizate și de specia de animale, conținând: azot, fosfor, potasiu, precum și calciu, magneziu, sulf, fier, zinc. Datorită acestui fapt, gunoiul de grajd este socotit îngrășământ complet și complex.
*Efectele benefice, timp de 4 ani
Importanța gunoiului de grajd nu constă numai în cantitatea de substanțe nutritive introduse în sol, ci și în îmbunătățirea condițiilor de dezvoltare a plantelor. Utilizarea gunoiului de grajd mărește puterea solului de a reține mai eficient substanțele hrănitoare, împiedicând spălarea lor în adâncime și punându-le la dispoziția plantelor atunci când acestea au nevoia de ele.
Gunoiului de grajd contribuie la îmbunătățirea structurii solului. Substanțele alcaline din compoziția gunoiului de grajd duc la reducerea acidității solului. Efectul îmbunătățirii fertilității solului se resimte prin utilizarea gunoiului de grajd până în al patrulea an de la aplicare, creându-se și cele mai bune condiții de sporire a eficienței îngrășămintelor minerale.
Compoziția gunoiului de grajd proaspăt este diferită în funcție de specia de animale de la care provine, de hrana și de felul constituirii așternutului. Mult mai bogat în elemente nutritive este gunoiul rezultat de la cai și oi, comparativ cu cel obținut de la vite, cornute și porci. Când animalele sunt hrănite cu nutrețuri concentrate și fânuri, atunci și dejecțiile au un conținut mai bogat în azot, fosfor și potasiu.
*Fertilizarea combinată
Pentru a reduce pierderile de azot, gunoiul trebuie dus în câmp pe vreme răcoroasă și umedă, adică toamna și iarna. Gunoiul de grajd lăsat în grămezi mult timp este uscat de vânt, o parte din azot se pierde în aer, iar ploile spală unele substanțe.
Este recomandabil ca încorporarea în sol a gunoiului să se facă odată cu arătura adâncă de toamnă, fiind și epoca optimă de fertilizare. Datorită umezelii din sol, sunt favorizate transformări chimice ale gunoiului, care fac ca substanțele hrănitoare să fie utilizate de plante mai eficient. Este indicat să se aplice la culturile de mare productivitate, cu perioadă lungă de vegetație, mari consumatoare de azot și potasiu.
Pentru îmbunătățirea calității gunoiului de grajd se recomandă ca, la fermentarea acestuia în platformă, să se adauge îngrășăminte fosfatic. Pe lângă diminuarea pierderilor de azot, reduc și pierderile care au loc la transport, împrăștiere și încorporare.
Gunoiul de grajd este cel mai bine de folosit de plantele cu perioadă lungă de vegetație: cartof, porumb, sfeclă, floarea-soarelui. Grâul de toamnă utilizează mai bine gunoiul de grajd în al doilea an de la aplicare. Sporurile cele mai mari de recoltă se obțin din acțiunea combinată îngrășămintelor chimice cu cele organice.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU