Sobele sunt preferate în spațiile mici
Încălzirea solariilor și serelor pe timp de iarnă este un subiect „fierbinte“ zilele acestea, când temperaturile de afară sunt scăzute, iar legumicultorii muncesc deja de zor pentru a ieși pe piață cu recolte timpurii. Pentru a face profit în lunile de iarnă, producătorii sunt atenți la costurile de producție, iar alegerea celei mai bune soluții termice pentru spațiile protejate este decisivă în calculele financiare.
Sobele artizanale pe lemne sau rumeguș sunt cele mai folosite soluții de încălzire a solariilor. Fermierii apelează rar la centrale și preferă sistemele artizanale, construite în regim gospodăresc, folosind materiale ușor de procurat.
*Sobele sunt cele mai căutate
Sobele din solarii nu sunt construcții pretențioase, prețul lor pornind de la 200-300 de lei. Vorbim de o tablă ceva mai groasă și niște țeavă din fier. Nu-s scumpe, dar suficiente cât să încălzească solarul. O astfel de sobă încălzește, în medie, aproximativ 10 mp. Pentru o suprafață mai mare de solar ai nevoie de mai multe sobe.
În afară de prețul mic, sobele au și alte avantaje, nu îngheață la temperaturi foarte scăzute și în ele se poate arde aproape orice: rumeguș, crăci, cartoane ori lemne. Există și un alt aspect important care fac ca aceste instalații să fie cele mai utilizate de către legumicultori: prezintă avantajul de a produce un aer uscat în solar, spre deosebire de centrale, care produc un aer umed.
*Sobele mențin aerul uscat
Sobele cu jar nu fac condens așa cum se întâmplă în cazul agentului termic. Atunci când se folosește agent termic, în momentul în care se răcește țeava, aceasta transpiră și crește nivelul de umezeală din solar. Pe când soba cu jar menține aerul cald și nu face condens. Este important acest lucru întrucât plantele sensibile la umezeală excesivă pot fi afectate de un aer umed. Acest aspect este esențial mai ales la răsaduri unde, la semănarea semințelor, pământul trebuie să fie foarte uscat, lucru care nu se întâmplă atunci când încălzești cu centrală zona de producere a răsadurilor.
*Strat suplimentar de folie pentru izolare termică
Învelirea solarului cu un strat suplimentar de folie pe timp de iarnă nu are „forța“ de a înlocui soba. Acum și casele se izolează pentru a evita pierderea de căldură, dar asta nu înseamnă că, dacă ai casa izolată, nu mai dai focul la sobă să te încălzești. La fel se întâmplă și cu solarul. Un strat suplimentar de folie te ajută să eviți pierderile de căldură, dar pentru a avea o temperatură suficient de bună pentru plantele din solar trebuie să ai o sursă care să genereze căldură. Un strat suplimentar de folie nu generează căldură în solar. Dar ajută în a nu se pierde căldura din solar.
*Centrale cu țevi îngropate sub pământul din solar
Încălzirea solariilor se poate face și cu centrale, însă costurile unei astfel de instalații sunt mai ridicate. Apa este încălzită prin arderea cărbunilor, a lemnului sau a peleților și apoi este distribuită prin țevi îngropate în pământul din solar.
Pentru acest sistem de încălzire este nevoie de o centrală termică. Cea mai ieftină centrală costă undeva la 7.000-8.000 lei. Cu tot ce înseamnă țeavă, pompe și mână de lucru, investiția se duce undeva la 10.000-12.000 lei. De banii ăștia cumperi lemne și faci focul în sobe. Centrala nu este o soluție tocmai rentabilă.
Centrala se folosește doar atunci când se plantează legume în solar. Pentru obținerea răsadurilor se folosesc sobele.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU