În momentul de faţă, întreaga structură a monumentului se află în pericol
Acoperişul bisericii este găurit, iar apa s-a infiltrat în pereţi, provocând multe fisuri
„Am solicitat Ministerului Culturii, Mitropoliei Moldovei şi Ministerului Dezvoltării Regionale să demareze urgent procedurile pentru restaurarea monumentului”, spune Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Un zid al Mănăstirii Bisericani, monument istoric de importanţă naţională, s-a prăbuşit zilele trecute. Incidentul a avut loc după ce, timp de cinci ani de zile, atât stareţul mănăstirii, cât şi reprezentanţii autorităţilor locale au făcut nenumărate demersuri pentru salvarea construcţiei.
„Săptămâna trecută, în urma unei sesizări verbale, am aflat că, pe latura de sud a bisericii, din cauza stării precare a acoperişului şi a faptului că peste monument a mai trecut o iarnă, o parte din peretele din acea zonă s-a prăbuşit. Este un lucru foarte trist şi o pierdere pentru monument, mai ales că acum, în momentul prăbuşirii acelui zid, întreaga structură a construcţiei se află în pericol” , a spus Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural.
Potrivit şefului instituţiei de cultură, vina pentru dezastrul petrecut la Bisericani aparţine autorităţilor centrale:
„La nivel local, s-au făcut toate demersurile. Timp de cinci ani de zile, părintele de la această biserică, împreună cu reprezentantul Primăriei şi cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, au întocmit documentaţiile complete şi le-au trimis către Minister, Mitropolie şi alte autorităţi cu putere de decizie. Răspunsurile au fost favorabile, însă situaţia nu s-a schimbat, pentru că fondurile au fost redirecţionate, iar mănăstirea a rămas în felul în care o vedem acum.”
Monumentul, grav afectat de inflitraţii
Degradarea monumentului se reflectă şi la nivelul turnului-clopotniţă, acoperişul fiind, de asemenea, găurit. La rândul său, catapeteasma suferă un proces de distrugere, necesitând urgent intervenţia specialiştilor. Pierderea este cu atât mai mare, cu cât iconostasul de la Bisericani este unul dintre cele mai vechi şi mai valoroase din Moldova. Lucrate din scânduri mari de stejar, uşile împărăteşti impresionează privitorul prin sculptura densă a suprafeţelor, dar și prin expresivitatea picturilor din zonele centrale.
„În pereţi s-a infiltrat apa şi există foarte multe fisuri în biserică. Totodată, iconostasul – care este unul deosebit de valoros – trebuie tratat, pentru ca icoanele să mai poată fi salvate”, a adăugat Rocsana Josanu.
Perspectivele privind starea acestui monument de patrimoniu sunt destul de sumbre. Deşi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a făcut recent demersuri privind reabilitarea Mănăstirii Tazlău şi a Bisericii de la Poloboc, în ceea ce priveşte Mănăstirea Bisericani nu se prevede nicio formă de susţinere.
„Nu am văzut până acum nicio intenţie din partea Mitropoliei privind reabilitarea monumentului, deşi acesta se află în proprietatea sa”, a mai spus directoarea Rocsana Josanu.
Ce e de făcut?
Deşi intervenţia Direcţiei pentru Cultură a fost cât se poate de promptă, va mai trece decizia privind reabilitarea monumentului aparţine Ministerului Dezvoltării Regionale.
„Am întocmit un proces-verbal de constatare. De asemenea, am trimis adrese către Ministerul Culturii – privind situaţia acestui monument de categoria A, deci de importanţă naţională -, către Mitropolie şi către Ministerul Dezvoltării Regionale, solicitându-le să demareze cât mai urgent procedurile pentru restaurarea monumentului. De asemenea, sper că voi primi ajutor şi din partea domnului prefect, cu care am purtat o discuţie chiar ieri (marţi n.red.), prezentându-i imobilele – monument istoric ce necesită o intervenţie urgentă: Mănăstirea Bisericani, Mănăstirea Tazlău, cu cele cinci obiective, Biserica de la Poloboc, Cetatea lui Ştefan cel Mare de la Gâdinţi şi Palatul Cnejilor de la Bicaz”, a precizat Rocsana Josanu.
Din luna februarie, dreptul de administrare a monumentului a fost cedat Ministerului Dezvoltării Regionale, biserica fiind inclusă într-un program de restaurare a clădirilor cu risc deosebit.
Ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare
Situată în satul Scăricica din comuna Alexandu cel Bun – Viişoara, Mănăstirea Bisericani
a fost ctitorită, după cum spune tradiţia, de Sfântul Ştefan cel Mare. Între anii 1517 – 1527, fiul acestuia, Ştefăniţă Vodă, a ridicat biserica din piatră, reconstruită de urmaşul său la tron, Petru Rareş. Între anii 1626 – 1631, biserica a fost înconjurată de ziduri groase cu turnuri de apărare.
Actuala construcţie datează din anul 1786, ea fiind ridicată pe locul celei vechi, de către domnitorul fanariot Constantin Moruzi.
Construcția este din zid de piatră în formă de cruce, cu interiorul împărțit în altar, naos, pronaos, la care se adaugă pridvorul închis, construit mai târziu. Altarul este luminat de o fereastră pe zidul estic. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat în stil baroc. Naosul și pronosul primesc lumină de la câte o fereastră la sud, cele din nord fiind acoperite. Pridvorul are o fereastră la vest și alta la sud.
Intrarea se face prin partea sudică, pe o ușă veche metalică, joasă. Din pridvor în pronaos se intră printr-o deschidere mare făcută în zid. Pe pridvor este turnul clopotniței, masiv, în formă pătrată, deformat la colțuri. Pardoseala este din piatră.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului
Vatra monahală de la Bisericani îşi întinde rădăcinile isihaste până spre secolul al XV-lea, când un grup de schimnici au ales locul pentru a se nevoi.
La mijlocul veacului al XV-lea, un călugăr român pe nume Iosif, care se nevoise în peşterile din Valea Iordanului, şi-a luat ucenicii şi s-a întors în locurile natale, retrăgându-se pe Muntele Bisericanilor din judeţul Neamţ, unde a ridicat un schit.
În 1498, biserica a fost jefuită şi incendiată de turci, iar Iosif împreună cu cei nouă călugări a vrut să plece la Muntele Athos, cunoscut drept „Grădina Maicii Domnului”. Cei zece monahi n-au apucat a face mulţi paşi, că au fost opriţi de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a coborât plină de lumină din crengile unui stejar şi le-a spus: „Rămâneţi pe loc, căci şi aici este Grădina Mea”.
Călugării au găsit apoi, în scorbura stejarului, o icoană a Maicii Domnului, păstrată până astăzi. Pe acel loc, ei au înălţat o bisericuţă din lemn, iar după câţiva ani, cu ajutorul voievodului Ştefan cel Mare şi al urmaşului său, Ştefăniţă Vodă, a fost zidită Mănăstirea de piatră de la Bisericani.
Icoana Maicii Domnului, găsită în scorbură, este renumită în întreaga ţară prin puterea ei de a alunga duhurile rele abătute asupra oamenilor, dar şi prin darul de a vindeca boli incurabile.
Irina NASTASIU